burlăcéște av [At: DA / E: burlac1 + -ește] (Rar) 1-2 Ca burlacii (1, 3).

burlăcí vi [At: MARIAN, NU. 11 / Pzi: ~ cesc / E: burlac1 + -i] (Pfm) 1-2 A duce viață de burlac1 (1-2).

BURLĂCÍ, burlăcesc, vb. IV. Intranz. (Rar) A duce viață de burlac; holtei2. – Din burlac.

BURLĂCÍ, burlăcesc, vb. IV. Intranz. A duce viață de burlac; holtei2. – Din burlac.

BURLĂCÍ, burlăcesc, vb. IV. Intranz. A duce viață de burlac.

BURLĂCÍ, burlăcesc, vb. IV. Intranz. A duce viață de burlac. – Din burlac.

burlăcí (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. burlăcésc, imperf. 3 sg. burlăceá; conj. prez. 3 să burlăceáscă

burlăcí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. burlăcésc, imperf. 3 sg. burlăceá; conj. prez. 3 sg. și pl. burlăceáscă

BURLĂCÍ vb. a holtei.

A BURLĂCÍ ~ésc intranz. 1) A fi burlac; a holtei. 2) A trăi ca burlacii; a duce viață de burlac; a holtei. /Din burlac

2) burlăcésc v. intr. Trăĭesc ca burlac.

burlăcéște adv. Ca burlacu.

BURLĂCI vb. a holtei.