Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

15 defini╚Ťii pentru burghiu

burgh├şu sn [At: H I, 315 / V: ~ghie sf / E: tc burg├╝] (Reg) 1 Unealt─â ascu╚Ťit─â de o╚Ťel, ├«n form─â de spiral─â, care, prin mi╚Öc─âri de ├«n╚Öurubare, serve╚Öte la g─âurirea cilindric─â a materialelor Si: sfredel, (reg) pretcar, spi╚Ťel mic. 2 (Ast; reg) Sfredelul mic.
BURGH├ŹU, burghie, s. n. Unealt─â ascu╚Ťit─â de o╚Ťel ├«n form─â de spiral─â, care, prin mi╚Öc─âri de ├«n╚Öurubare, serve╚Öte la g─âurirea cilindric─â a materialelor; sfredel. ÔŚŐ Burghiu de foraj = unealt─â de foraj ├«n form─â de bar─â, cu cap─âtul ca o elice, care se adapteaz─â la perforatorul mecanic. ÔÇô Din tc. burgu, bg., sb. burgija.
BURGH├ŹU, burghie, s. n. Unealt─â ascu╚Ťit─â de o╚Ťel ├«n form─â de spiral─â, care, prin mi╚Öc─âri de ├«n╚Öurubare, serve╚Öte la g─âurirea cilindric─â a materialelor; sfredel. ÔŚŐ Burghiu de foraj = unealt─â de foraj ├«n form─â de bar─â, cu cap─âtul ca o elice, care se adapteaz─â la perforatorul mecanic. ÔÇô Din tc. burgu, bg., scr. burgija.
BURGH├ŹU, burghie, s. n. Unealt─â de o╚Ťel ├«n form─â de spiral─â, cu v├«rful ╚Öi muchiile ascu╚Ťite, care, prin mi╚Öcarea de rota╚Ťie ce i se imprim─â, execut─â g─âurirea diferitelor materiale; sfredel. A pornit burghiul h─âmesit S─â croiasc─â-n plac─â rotocoale. DE╚śLIU, ├«n POEZ. N. 169. De acolo, mergi pe coridor, pe scara in form─â de burghiu. CAMIL PETRESCU, T. II 535. S─â fac─â patru g─âuri cu un burghiu mare, ├«n sc├«ndura por╚Ťii. CARAGIALE, S. U. 71. Dete singur o gaur─â cu burghiul ├«n trunchiul copacului. POPESCU, B. I 10. ÔŚŐ Burghiu de foraj = unealt─â de foraj, de o╚Ťel, ├«n form─â de bar─â, cu cap─âtul ├«n form─â de elice care se adapteaz─â la perforatorul mecanic. ÔŚŐ Fig. Te simt, burghiu de foc, ├«n orice m─âdular. STANCU, C. 84. C─â un burghiu de foc se sim╚Ťea c─â-l sfredele╚Öte-n t├«mpl─â. VLAHU╚Ü─é, O. A. 106.
BURGH├ŹU, burghie, s. n. Unealt─â de o╚Ťel ├«n form─â de spiral─â, cu v├órful ╚Öi muchiile ascu╚Ťite, care, prin mi╚Öcarea de ├«n╚Öurubare ce i se imprim─â, execut─â g─âurirea materialelor. ÔŚŐ Burghiu de foraj = unealt─â de foraj ├«n form─â de bar─â, cu cap─âtul ├«n form─â de elice, care se adapteaz─â la perforatorul mecanic. ÔÇô Tc. burgu.
burgh├şu (-ghiu) s. n., art. burgh├şul; pl. burgh├şe, art. burgh├şele
burgh├şu s. n., art. burgh├şul; pl. burgh├şe, art. burgh├şele
BURGH├ŹU s. 1. (TEHN.) sfredel, (reg.) b├órdie, bor─âr, ╚Öticaiz, (prin Transilv.) ╚Öait─âu. 2. (TEHN.) burghiu de filetat = tarod. 3. (ASTRON.; art.) (pop.) sfredelul-mic (art.), sfredelul-p─âm├óntului (art.).
burgh├şu (burgh├şe), s. n. ÔÇô Sfredel. ÔÇô Mr. burghie, megl. burghii─â. Tc. burg├╝ (DAR); cf. alb. burgi, bg., sb. burgija.
BURGH├ŹU ~e n. Unealt─â const├ónd dintr-o tij─â de o╚Ťel spiralat─â, cu muchii ascu╚Ťite, cu care se pot face, prin rota╚Ťie, g─âuri cilindrice ├«ntr-un material solid; sfredel. ~ de foraj. ~ pentru p─âm├ónt. [Sil. -ghiu] /<turc. burgu
burghiu n. unealt─â de g─âurit mai mic─â dec├ót sfredelul. [Turc. BURG├ť].
burgh├ş┼ş n., pl. ur─ş (turc. burgh├╝, alb. burghi, s├«rb. bg. burgija). Sud. Sfredel.
BURGHIU s. 1. (TEHN.) sfredel, (reg.) bîrdie, borăr, șticaiz, (prin Transilv.) șaitău. 2. (TEHN.) burghiu de filetat = tarod. 3. (ASTRON.; art.) (pop.) sfredelul-mic (art.), sfredelul-pămîntului (art.).
burghiu, burghie s. n. penis.
╚śtefan Burghiu s. (peior., ├«nv.) Academia ÔÇ×╚śtefan GheorghiuÔÇŁ, pepiniera activi╚Ötilor de partid ├«n perioada dictaturii comuniste din Rom├ónia.

Burghiu dex online | sinonim

Burghiu definitie

Intrare: burghiu
burghiu substantiv neutru