Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

29 defini╚Ťii pentru burghezi

burgh├ęz, ~─â [At: CARAGIALE, N. 103/4 / Pl: ~i, ~e ╚Öi (sm) -eji / E: it borghese] 1-2 a Creat de burghezie (1-2). 3-4 a Referitor la burghezie (1-2). 5-6 a Caracteristic burgheziei (1-2). 7 smf Persoan─â care apar╚Ťine burgheziei (1) Si: (rsm; iuz) burjui. 8 a (├Äla; d. revolu╚Ťii, mi╚Öc─âri sau regimuri) ~ o-democratic Care urm─âre╚Öte lichidarea complet─â a rela╚Ťiilor feudale. 9 a ( ├Älaj; d. un regim politic) -o-mo╚Öieresc ├Än care burghezia ╚Öi mo╚Öierimea ├«╚Öi ├«mpart puterea politic─â. 10 a (├Äla) Mic~ Care apar╚Ťine micii burghezii (3). 11 a (├Äal) Referitor la mica burghezie (3). 12 smf (├Äs) Mic ~ Persoan─â care face parte din mica burghezie (3) Si: (rsm) burjui. 13 smf (Pex; ├«as) Persoan─â cu vederi ├«nguste Si: filistin. 14 smf (Iuz) Capitalist. 15 smf (├Än or├ónduirea feudal─â) T├órgove╚Ť.
burghez├ş vr [At: DEX2 / Pzi: ~ zesc / E: burghez + -i] (Rar) A se ├«mburghezi.
BURGH├ëZ, -─é, burghezi, -e, adj., s. m. ╚Öi f. 1. Adj. Creat de burghezie, referitor la burghezie, propriu acesteia, purt├ónd caracterul ei; care face parte din burghezie. ÔŚŐ Burghezo-democratic = (despre o mi╚Öcare, un regim politic, o revolu╚Ťie) care urm─âre╚Öte lichidarea complet─â a rela╚Ťiilor feudale. 2. S. m. ╚Öi f. Persoan─â care face parte din burghezie; ÔŚŐ Mic-burghez = a) persoan─â care face parte din mica burghezie; b) fig. persoan─â cu vederi ├«nguste; filistin. 3. (├Än or├ónduirea feudal─â) Or─â╚Öean, t├órgove╚Ť. [Pl. ╚Öi: burgheji] ÔÇô Din it. borghese.
BURGHEZ├Ź, burghezesc, vb. IV. Refl. (Rar) A se ├«mburghezi. ÔÇô Din burghez.
BURGH├ëZ, -─é, burghezi, -e, adj., s. m. ╚Öi f. 1. Adj. Creat de burghezie, referitor la burghezie, propriu acesteia, purt├ónd caracterul ei; care face parte din burghezie. 2. S. m. ╚Öi f. Persoan─â care apar╚Ťine burgheziei; ÔŚŐ Mic-burghez = a) persoan─â care face parte din mica burghezie; b) fig. persoan─â cu vederi ├«nguste; filistin. 3. (├Än or├ónduirea feudal─â) Or─â╚Öean, t├órgove╚Ť. [Pl. ╚Öi: burgheji] ÔÇô Din it. borghese.
BURGHEZ├Ź, burghezesc, vb. IV. Refl. (Rar) A se ├«mburghezi. ÔÇô Din burghez.
BURGH├ëZ2, -─é, burghezi, -e, s. m. ╚Öi f. 1. Persoan─â care apar╚Ťine burgheziei; proprietar de mijloace de produc╚Ťie care exploateaz─â munc─â salariat─â; capitalist, Compus: mic-burghez = a) persoan─â care face parte din mica burghezie. Micul-burghez se afl─â ├«ntr-o astfel de situa╚Ťie economic─â, condi╚Ťiile lui de via╚Ť─â s├«nt de a╚Öa natur─â, ├«nc├«t el nu poate s─â nu se ├«n╚Öele, el este atras f─âr─â voia lui ╚Öi inevitabil c├«nd spre burghezie, c├«nd spre proletariat. El nu poate avea o ┬źlinie┬╗ de sine st─ât─âtoare din punct de vedere economic. LENIN, O. XXV I80; b) fig. persoan─â cu vederi ├«nguste, lipsit─â de orizont intelectual, v. filistin. 2. (├Än or├«nduirea feudal─â) Or─â╚Öean. ÔÇô Pl. ╚Öi: (m.) burgheji.
BURGH├ëZ1, -─é, burghezi, -e, adj. Creat de burghezie,, propriu burgheziei, purt├«nd caracterele ei. Pentru a camufla ÔÇô temeliile sale principale, constitu╚Ťia din 1923 era str─âb─âtut─â- de la un cap─ât la altul de cea mai cinic─â f─â╚Ť─ârnicie burghez─â. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 682. For╚Ťa literaturii sovietice const─â ├«n aceea c─â ea a demascat cu ne├«ndurare individualismul burghez. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 109, 5/1. ÔŚŐ Democra╚Ťie burghez─â v. democra╚Ťie. Republic─â burghez─â v. republic─â. Revolu╚Ťie burghez─â v. revolu╚Ťie. ÔŚŐ Compuse: burghezo-democratic, -─â = (despre o revolu╚Ťie, mai rar despre un regim etc.) care urm─âre╚Öte (╚Öi realizeaz─â) lichidarea rela╚Ťiilor feudale, prin lupta revolu╚Ťionar─â a maselor care ├«╚Öi imprim─â pecetea revendic─ârilor lor (├«n condi╚Ťiile imperialismului lupta revolu╚Ťionar─â a maselor populare desf─â╚Öur├«ndu-se sub conducerea proletariatului ╚Öi fiind o etap─â prin des─âv├«r╚Öirea c─âreia se trece nemijlocit la revolu╚Ťia socialist─â). Pentru clasa muncitoare este mai avantajos ca transform─ârile necesare ├«n direc╚Ťia burghezo-democratic─â s─â se ├«nf─âptuiasc─â nu pe cale reformist─â, ci neap─ârat pe cale revolu╚Ťionar─â, c─âci calea reformelor este calea am├«n─ârilor, a t─âr─âg─ânelilor, a mor╚Ťii lente ╚Öi chinuitoare a p─âr╚Ťilor putrede ale organismului na╚Ťional. LENIN, T. S. 52. Statul democrat-popular este o form─â de organizare de stat care se deosebe╚Öte principial de forma veche burghezo-democratic─â, un tip nou de stat. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 696; burghezo-mo╚Öieresc, -easc─â = (despre un regim politic) ├«n care burghezia ├«╚Öi ├«mplete╚Öte interesele ei de clas─â cu ale mo╚Öierimii ╚Öi ├«mparte puterea cu aceasta, ├«mpotriva pcporului muncitor; mic-burghez, -─â = care ╚Ťine de mica burghezie, creat de mica burghezie, propriu acesteia. ├Än n─âvala aceasta de elemente oportuniste, mic-burgheze, care amenin╚Ťau s─â cople╚Öeasc─â partea proletar─â a partidului ╚Öi s─â introduc─â in r├«ndurile lui influen╚Ťele micii burghezii, s-au strecurat ├«n partid ╚Öi elemente de-a dreptul du╚Öm─ânoase, care urm─âreau scopul de a se camufla c├«t mai bine ╚Öi de a submina din─âuntru organiza╚Ťiile de partid. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 461. ÔÇô Pl. ╚Öi: (m.) burgheji.
BURGH├ëZ, -─é, burghezi, -e, adj., s. m. ╚Öi f. I. Adj. Creat de burghezie, propriu acesteia, purt├ónd caracterul ei; care face parte din burghezie. ÔŚŐ Compuse: burghezo-democratic, -─â = (despre o revolu╚Ťie, rar despre un regim etc.) care urm─âre╚Öte (╚Öi realizeaz─â) lichidarea rela╚Ťiilor feudale prin lupta revolu╚Ťionar─â a maselor; burghezo-mo╚Öieresc, -easc─â = (despre un regim politic) ├«n care burghezia ├«╚Öi ├«mplete╚Öte interesele de clas─â cu ale mo╚Öierimii ╚Öi ├«mparte puterea cu aceasta, ├«mpotriva poporului muncitor; mic-burghez, -─â = creat de mica burghezie, propriu micii burghezii, purt├ónd caracterele ei. II. S. m. ╚Öi f. 1. Persoan─â care apar╚Ťine burgheziei; proprietar de mijloace de produc╚Ťie care exploateaz─â munca salariat─â; capitalist. ÔŚŐ Compus: mic-burghez = a) persoan─â care face parte din mica burghezie; b) fig. persoan─â cu vederi ├«nguste. 2. (├Än or├ónduirea feudal─â) Or─â╚Öean. [Pl. ╚Öi: burgheji] ÔÇô It. borghese (fr. bourgeois).
BURGHEZ├Ź, burghezesc, vb. IV. Refl. (Peior.) A adopta deprinderi sau concep╚Ťii burgheze; a deveni burghez. ÔÇô Din burghez.
burgh├ęz adj. m., s. m., pl. burgh├ęzi; adj. f., s. f. burgh├ęz─â, pl. burgh├ęze
burghez├ş (a se ~) (rar) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se burghez├ę╚Öte, imperf. 3 sg. se burgheze├í; conj. prez. 3 s─â se burgheze├ísc─â
burgh├ęzo-democr├ític (-mo-cra-) adj. m., pl. burgh├ęzo-democr├ítici; f. burgh├ęzo-democr├ític─â, pl. burgh├ęzo-democr├ítice
burgh├ęzo-mo╚Öier├ęsc (├«nv.) (-╚Öi-e-) adj. m., f. burgh├ęzo-mo╚Öiere├ísc─â; pl. m. ╚Öi f. burgh├ęzo-mo╚Öier├ę╚Öti
*burgh├ęzo-mo╚Öier├şme (├«nv.) (-╚Öi-e-) s. f., g.-d. art. burgh├ęzo-mo╚Öier├şmii
mic-burgh├ęz adj. m., s. m., pl. mic-burgh├ęzi; adj. f., s. f. mic-burgh├ęz─â, pl. mic-burgh├ęze
burgh├ęz adj. m., s. m., pl. burgh├ęzi; f. sg. burgh├ęz─â, pl. burgh├ęze
burghez├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. burghez├ęsc, imperf. 3 sg. burgheze├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. burgheze├ísc─â
mic-burgh├ęz adj. m., s. m., pl. mic-burgh├ęzi; f. sg. mic-burgh├ęz─â, pl. mic-burgh├ęze
BURGHÉZ s. (pop. și peior.) burjui.
Burghez Ôëá proletar
BURGH├ëZ, -─é adj. F─âcut de burghezie, al burgheziei. // s.m. ╚Öi f. 1. (├Än or├ónduirea feudal─â) Locuitor al unui ora╚Ö medieval (burg); or─â╚Öean, t├órgove╚Ť. 2. Persoan─â care face parte din clasa burghez─â, din burghezie; capitalist. [Cf. fr. bourgeois, it. borghese].
BURGH├ëZ, -─é I. adj. care apar╚Ťine burgheziei. II. s. m. f. 1. (├«n feudalism) or─â╚Öean, t├órgove╚Ť. 2. persoan─â care face parte din burghezie. ÔÖŽ mic-~ = a) persoan─â din mica burghezie; b) filistin. (< it. borghese, dup─â fr. bourgeois)
BURGH├ëZ2 ~i m. Persoan─â care face parte din burghezie; reprezentant al burgheziei. * Mic-~ a) persoan─â care apar╚Ťine micii burghezii; b) persoan─â cu via╚Ť─â spiritual─â redus─â; filistin. /<it. borghese
BURGH├ëZ1 ~─â (~i, ~e) 1) Care ╚Ťine de burghezie; propriu burgheziei. 2) Care face parte din burghezie. /<it. borghese
burghez m. cel ce face parte din clasa mijlocie, ├«n opozi╚Ťiune cu nobil sau militar. ÔĽĹ a. privitor la burghezi: clasa burghez─â.
*burgh├ęz, -─â s. (fr. bourgeois, d. bourg, sat mare cu t├«rg. V. t├«rg). Odinioar─â, or─â╚Öean, t├«gove╚Ť care avea ni╚Öte dreptur─ş analoage cu cele cet─â╚Ťene╚Öt─ş (├«n opoz. cu nobil ╚Öi militar). Az─ş, or─â╚Öean care tr─â─şe╚Öte bine ╚Ö─ş f─âr─â preocupa╚Ťiun─ş intelectuale (V. pastramagi┼ş). Epitet ironic adresat de sociali╚Öt─ş adversarilor lor (ca go─ş la Jidan─ş, gheaur la musulman─ş ╚Öi p─âg├«n la cre╚Ötin─ş). Adj. Relativ la burghezie, de burghez: cas─â burghez─â. Mitoc─ânesc, ╚Ť─âr─ânesc: maniere burgheze. Neliberal, neartistic, neintelectual: prejudici─ş burgheze. V. burju─ş.
*2) burghez├ęsc v. tr. (d. burghez). Fam. Prefac ├«n burghez. V. refl. SÔÇÖau burghezit ╚Öi bo─şeri─ş!
BURGHEZ s. (pop.) burjui.

Burghezi dex online | sinonim

Burghezi definitie

Intrare: burghezi
burghezi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: burghez (adj.)
burghez adjectiv
burghez adjectiv
Intrare: burghez (s.m.)
burghez substantiv masculin
burghez substantiv masculin