burdușeálă sf [At: DEX2 / Pl: ~eli / E: burduși + -eală] 1-4 Burdușire (1-4).

BURDUȘEÁLĂ, burdușeli, s. f. (Rar) Faptul de a (se) burduși. – Burduși + suf. -eală.

BURDUȘEÁLĂ, burdușeli, s. f. Faptul de a (se) burduși. – Burduși + suf. -eală.

BURDUȘEÁLĂ, burdușeli, s. f. Faptul de a (se) burduși. – Din burduși + suf. -eală.

burdușeálă (rar) s. f., g.-d. art. burdușélii; pl. burdușéli

burdușeálă s. f., g.-d. art. burdușélii; pl. burdușéli