Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

19 defini╚Ťii pentru buratec

burátec1 sm vz broatec
burátec2 sm [At: ALECSANDRI, T. 1752 / Pl: ~eci / E: bură2 + -atec] (Buc) Bură2 (1) mică.
burátic sm vz brotac
burazán sn vz bolozan
BURÁTEC s. m. v. buratic.
BUR├üTIC, buratici, s. m. (Reg.) Broatec. [Var.: bur├ítec s. m.] ÔÇô Contaminare ├«ntre bur─â ╚Öi broatec.
BURÁTEC s. m. v. buratic.
BUR├üTIC, buratici, s. m. (Reg.) Broatec. [Var.: bur├ítec s. m.] ÔÇô Contaminare ├«ntre bur─â ╚Öi broatec.
BURÁTEC s. m. v. buratic.
BUR├üTIC, buratici, s. m. (╚śi ├«n forma buratec) Broatec. Buratici verzi se ap─âr─â de soare. CAZIMIR, L. U. 10. Pe iarba verde ca buraticul, dedesubt, joac─â buc─â╚Ťi de lumin─â alb─â. SADOVEANU, O. I 320. C├«te un buratec, r─ât─âcit prin cea╚Ť─â, p├«r├«ia a ploaie. D. ZAMFIRESCU, R. 254. Calul... se las─â ├«ncet-├«ncet ├«ntr-un strov m├«ndru din mijlocul unei m─âri, l├«ng─â o c─âsu╚Ť─â singuratic─â, pe care era crescut ni╚Öte mu╚Öchi pletos... moale ca m─âtasa ╚Öi verde ca buratecul. CREANG─é, P. 213. ÔÇô Variant─â: bur├ítec s. m.
BURÁTEC s. m. v. buratic.
BUR├üTIC, buratici, s. m. Broatec. [Var.: bur├ítec s. m.] ÔÇô Din bur─â + broatec.
burátic (reg.) s. m., pl. burátici
burátic s. m., pl. burátici
BURÁTIC s. v. brotăcel.
BUR├üTIC ~ci m. Broasc─â mic─â, de culoare verde, care tr─âie╚Öte vara ├«n iarba umed─â din apropierea b─âl╚Ťilor, iar iarna ├«n ap─â; brotac. * Verde ca ~cul (fruct) care este foarte verde ╚Öi acru. /bur─â + brotac
buratec m. Mold. brotac: a╚Ťi ie╚Öit to╚Ťi la lun─â ca buratecii EM. [Altera╚Ťiune popular─â din broatec, sub influen╚Ťa lui bur─â: brotacii apar numero╚Öi dup─â o ploaie].
burátic V. brotac.
BURATIC s. (ZOOL.; Hyla arborea) broatec, brotac, brot─âcel, broasc─â de iarb─â, broasc─â verde, (reg.) brotan, racale╚Ť, racamete, racate╚Ť, r─âc─ânel.

Buratec dex online | sinonim

Buratec definitie

Intrare: buratic
buratec
buratic substantiv masculin