buratec definitie

19 definiții pentru buratec

burátec1 sm vz broatec
burátec2 sm [At: ALECSANDRI, T. 1752 / Pl: ~eci / E: bură2 + -atec] (Buc) Bură2 (1) mică.
burátic sm vz brotac
burazán sn vz bolozan
BURÁTEC s. m. v. buratic.
BURÁTIC, buratici, s. m. (Reg.) Broatec. [Var.: burátec s. m.] – Contaminare între bură și broatec.
BURÁTEC s. m. v. buratic.
BURÁTIC, buratici, s. m. (Reg.) Broatec. [Var.: burátec s. m.] – Contaminare între bură și broatec.
BURÁTEC s. m. v. buratic.
BURÁTIC, buratici, s. m. (Și în forma buratec) Broatec. Buratici verzi se apără de soare. CAZIMIR, L. U. 10. Pe iarba verde ca buraticul, dedesubt, joacă bucăți de lumină albă. SADOVEANU, O. I 320. Cîte un buratec, rătăcit prin ceață, pîrîia a ploaie. D. ZAMFIRESCU, R. 254. Calul... se lasă încet-încet într-un strov mîndru din mijlocul unei mări, lîngă o căsuță singuratică, pe care era crescut niște mușchi pletos... moale ca mătasa și verde ca buratecul. CREANGĂ, P. 213. – Variantă: burátec s. m.
BURÁTEC s. m. v. buratic.
BURÁTIC, buratici, s. m. Broatec. [Var.: burátec s. m.] – Din bură + broatec.
burátic (reg.) s. m., pl. burátici
burátic s. m., pl. burátici
BURÁTIC s. v. brotăcel.
BURÁTIC ~ci m. Broască mică, de culoare verde, care trăiește vara în iarba umedă din apropierea bălților, iar iarna în apă; brotac. * Verde ca ~cul (fruct) care este foarte verde și acru. /bură + brotac
buratec m. Mold. brotac: ați ieșit toți la lună ca buratecii EM. [Alterațiune populară din broatec, sub influența lui bură: brotacii apar numeroși după o ploaie].
burátic V. brotac.
BURATIC s. (ZOOL.; Hyla arborea) broatec, brotac, brotăcel, broască de iarbă, broască verde, (reg.) brotan, racaleț, racamete, racateț, răcănel.

buratec dex

Intrare: buratic
buratec
buratic substantiv masculin