9 definiții pentru buncăr
búncăr sn [At: DEX2 / V: (iuz) ~ncher / Pl: ~e / E: ger Bunker] 1 Construcție dintr-un recipient de oțel, de beton etc. și un schelet de susținere, destinată depozitării temporare a unor materiale granulare. 2 Cutie metalică destinată pieselor la mașinile-unelte, în vederea prelucrării lor. 3 Compartiment amenajat pe nave pentru depozitarea combustibilului. 4 Adăpost blindat. BÚNCĂR, buncăre, s. n. 1. Construcție alcătuită dintr-un recipient de oțel, de beton etc. și un schelet de susținere, destinată depozitării temporare a unor materiale granulare.
2. Cutie metalică destinată depozitării pieselor la mașinile-unelte în vederea prelucrării lor.
3. Compartiment amenajat pe nave pentru depozitarea combustibilului (cărbuni).
4. Mic adăpost blindat; cazemată. – Din
germ. Bunker. BÚNCĂR, buncăre, s. n. 1. Construcție alcătuită dintr-un recipient de oțel, de beton etc. și un schelet de susținere, destinată depozitării temporare a unor materiale granulare.
2. Cutie metalică destinată depozitării pieselor la mașinile-unelte în vederea prelucrării lor.
3. Compartiment amenajat pe nave pentru depozitarea combustibilului (cărbuni).
4. Mic adăpost blindat; cazemată. – Din
germ. Bunker. Cf. rus. bunker. BÚNCĂR, buncăre, s. n. Siloz de înmagazinare a cărbunilor sau a minereurilor.
Noroc de bătrîn că sta lîngă buncăr și m-a scos. DAVIDOGLU, M. 71. ♦ Compartiment destinat depozitării cărbunilor la navele care folosesc cărbuni.
BÚNCĂR, buncăre, s. n. 1. Depozit de înmagazinare a cărbunilor sau a minereurilor.
2. Pâlnie de alimentare cu cărbuni a locomotivelor.
3. (
Mil.) Mic adăpost blindat. –
Germ. Bunker. búncăr s. n.,
pl. búncăre BÚNCĂR s.n. 1. Siloz în care se înmagazinează cărbuni, minereuri etc. ♦ Depozit de combustibil pe o navă; (
p. ext.) combustibilul navei.
2. Pâlnie de alimentare cu cărbuni a locomotivelor.
3. (
Mil.) (Mic) adăpost blindat. [Pl.
-re, var.
buncher s.n. / < germ.
Bunker, cf. engl.
bunker].
BÚNCĂR s. n. 1. siloz în care se înmagazinează cărbuni, minereuri etc. ◊ compartiment în care se înmagazinează combustibilul, pe o navă. 2. pâlnie de alimentare cu cărbuni a locomotivelor. 3. adăpost blindat, cazemată. (< germ.
Bunker)
BUNCĂR s. (MIL.) cazemată. Buncăr dex online | sinonim
Buncăr definitie