bumbăcăriță definitie

5 definiții pentru bumbăcăriță

BUMBĂCĂRÍȚĂ, bumbăcărițe, s. f. Numele mai multor specii de plante erbacee cu flori brune-roșietice sau verzi-negricioase, cu fructul acoperit de peri mătăsoși, asemănători bumbacului (1) (Eriophorum); lânărică. – Bumbac + suf. -ariță.
BUMBĂCĂRÍȚĂ, bumbăcarițe, s. f. Nume dat la două specii de plante erbacee, cu flori brune-roșiatice sau verzi-negricioase, cu peri care, în stadiul de fructificare, sînt ca lîna și ajută fructul la zburat (Eriophorum anguslifolium, Eriophorum latifolium); bumbac-de-cîmp, lînărică, lînăriță.
BUMBĂCĂRÍȚĂ ~e f. 1) Specie de plante erbacee cu flori brune-roșietice sau verzi-negricioase, cu fructul acoperit cu peri lungi și mătăsoși, răspândite în mlaștini. 2) Plantă din această specie. /bumbac + suf. ~ăriță
bumbăcăríță, bumbăcărițe, s.f. – (bot.) Plantă erbacee cu flori roșiatice sau verzi-negricioase; lânărică (Eriophorum vaginatum; E. latifolium). Semnalată în mlaștina Vlășchinescu, pe platoul Izvoarele, Munții Gutâi, Maramureș. – Din bumbac + suf. -ăriță (DEX, MDA).
ERIOPHORUM L., BUMBĂCARIȚĂ, fam. Cyperaceae. Gen originar din regiunile continentale și arctice ale globului, cca 12 specii, erbacee, perene. Tulpini cilindrice, triunghiulare. Frunze liniare, sesile, așezate în 3 serii, plane, late, cu nervuri paralele, la vîrf cu 3 unghiuri, vagina întreagă. Flori hermafrodite, așezate în spiculețe solitare, mai multe în spice sau în umbelă compusă din mai multe spice. Perigon format din numeroși peri, albi, care, în perioada fructificării, capătă aspect de lînă. Fructul, o cariopsă.

bumbăcăriță dex

Intrare: bumbăcăriță
bumbăcăriță