Dicționare ale limbii române

2 intrări

15 definiții pentru bulonare

bulona vt [At: DEX2 / Pzi: ~ néz / E: fr boulonner] A îmbina două piese sau două organe de mașini.
bulonáre sf [At: DEX2 / Pl: ~nắri / E: bulona] 1-2 îmbinare a două piese sau a două organe de mașini Si: bulonaj (1-2).
BULONÁ, bulonez, vb. I. Tranz. A îmbina două piese, două organe de mașini etc. cu ajutorul unor buloane. – Din fr. boulonner.
BULONÁRE s. f. Acțiunea de a bulona. – V. bulona.
BULONÁ, bulonez, vb. I. Tranz. A îmbina două piese, două organe de mașini etc. cu ajutorul unor buloane. – Din fr. boulonner.
BULONÁRE s. f. Acțiunea de a bulona. – V. bulona.
BULONÁ, bulonez, vb. I. Tranz. 1. A lega două piese cu un bulon. 2. A monta un bulon pentru asamblarea unor piese, a unor organe de mașini etc. – Fr. boulonner.
BULONÁRE s. f. Acțiunea de a bulona.
buloná (a ~) vb., ind. prez. 3 buloneáză
bulonáre s. f., g.-d. art. bulonắrii
buloná vb., ind. prez. 1 sg. bulonéz, 3 sg. și pl. buloneáză
bulonáre s. f., g.-d. art. bulonării
BULONÁ vb. I. tr. A monta cu buloane (piese, organe de mașini etc.). [< fr. boulonner].
BULONÁRE s.f. Acțiunea de a bulona și rezultatul ei; bulonaj. [< bulona].
BULONÁ vb. tr. a monta cu buloane. (< fr. boulonner)

Bulonare dex online | sinonim

Bulonare definitie

Intrare: bulona
bulona conjugarea a II-a grupa I verb tranzitiv
Intrare: bulonare
bulonare substantiv feminin