Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

53 defini╚Ťii pentru bulgar

bulg├ír, ~─â [At: I. IONESCU, C. / V: b─âl-, bol-, -gß║»r / Pl: ~i, ~e / E: vsl đ▒aĐŐđ│apđŞđŻđŞ] 1 smp Popula╚Ťie turcic─â, a╚Öezat─â la sf├ór╚Öitul sec. VII ├«n regiunea de nord-est a Bulgariei unde, ├«n sec. VII-IX a fost asimilat─â de slavi, care i-au luat numele. 2-3 smf, a (Persoan─â) care face parte din popula╚Ťia de baz─â a Bulgariei. 4-5 smf, a (Om) originar din Bulgaria. 6 smp Popula╚Ťia care locuie╚Öte ├«n Bulgaria. 7-9 Care apar╚Ťine Bulgariei (sau bulgarilor (1, 6)) Si: bulg─âresc (1-3). 10-12 a Specific Bulgariei sau bulgarilor (1, 6) Si: bulg─âresc (4-6) 12-15 a Care provine din Bulgaria sau de la bulgari (1, 6) Si: bulg─âresc (7-9). 16 sf Limba bulgar─â.
búlgăr1 sm [At: LB / V: bulg, ~e / Pl: ~i / E: nct] Bucată compactă dintr-o materie solidă (mai ales de pământ).
b├║lg─âr3, ~─â a vz bulgar
búlgăr2 sm [At: LB / Pl: ~i / E: mg polgár (meșter)] (Reg; mgm) Primar.
b├║lg─âre sm vz bulg─âr1
bulg─âro├íic─â sf [At: DA ms / Pl: ~ice / E: bulgar + -oaic─â] 1-2 Femeie care face parte din popula╚Ťia de baz─â a Bulgariei (sau este originar─â din Bulgaria).
BULG├üR, -─é, bulgari, -e, s. m., adj. 1. S. m. (La pl.) Popula╚Ťie turcic─â, a╚Öezat─â la sf├ór╚Öitul sec. VII ├«n regiunea de Nord-Est a Bulgariei de ast─âzi, unde, ├«n sec. VII-IX, a fost asimilat─â de slavi; (╚Öi la sg.) persoan─â apar╚Ťin├ónd acestei popula╚Ťii. 2. S. m. Persoan─â care face parte din popula╚Ťia Bulgariei sau este originar─â de acolo. 3. Adj. Care apar╚Ťine Bulgariei sau bulgarilor (1), privitor la Bulgaria ori la bulgari; bulg─âresc. ÔÖŽ (Substantivat, f.) Limba bulgar─â. ÔÇô Din sl. bl┼şgarin┼ş.
B├ÜLG─éR, bulg─âri, s. m. Bucat─â compact─â dintr-o materie solid─â oarecare, mai ales de p─âm├ónt; grunz. [Var.: b├║lg─âre s. m.] ÔÇô Et. nec.
BÚLGĂRE s. m. v. bulgăr.
BULG─éRO├üIC─é, bulg─âroaice, s. f. Femeie care face parte din popula╚Ťia Bulgariei sau este originar─â de acolo. ÔÇô Bulgar + suf. -oaic─â.
BULG├üR, -─é, bulgari, -e, s. m. ╚Öi f., adj. 1. S. m. pl. Popula╚Ťie turcic─â, a╚Öezat─â la sf├ór╚Öitul sec. VII ├«n regiunea de nord-est a Bulgariei, unde, ├«n sec. VII-IX, a fost asimilat─â de slavi. 2. S. m. ╚Öi f. Persoan─â care face parte din popula╚Ťia de baz─â a Bulgariei. 3. Adj. Care apar╚Ťine Bulgariei sau popula╚Ťiei ei, privitor la Bulgaria sau la popula╚Ťia ei; bulg─âresc. ÔŚŐ (Substantivat, f.) Limba bulgar─â. ÔÇô Din sl. bl┼şgarin┼ş.
BÚLGĂR s. m. v. bulgăre.
B├ÜLG─éRE, bulg─âri, s. m. Bucat─â compact─â dintr-o materie solid─â oarecare, mai ales de p─âm├ónt; grunz. [Var.: b├║lg─âr s. m.] ÔÇô Et. nec.
BULG─éRO├üIC─é, bulg─âroaice, s. f. Femeie care face parte din popula╚Ťia de baz─â a Bulgariei. ÔÇô Bulgar + suf. -oaic─â.
BULG├üR1, bulgari, s. m. Persoan─â f─âc├«nd par.te din popula╚Ťia de baz─â a R. P. Bulgaria sau originar─â de acolo. Cei doi v├«sla╚Öi erau bulgari. DUMITRIU, B. F. 158.
BULG├üR2, -─é, bulgari, -e, adj. Care ╚Ťine de sau se refer─â la R. P. Bulgaria; al bulgarilor; bulg─âresc. Poporul bulgar. Literatura bulgar─â. Ôľş ├Än sec. al IX-lea ╚Öi al X-lea se formeaz─â statul feudal bulgar. IST. R.P.R. 56.
BÚLGĂR s. m. v. bulgăre.
B├ÜLG─éRE, bulg─âri, s. m. Bucat─â compact─â, solid─â (de obicei de form─â sferic─â) de p─âm├«nt sau dintr-o materie oarecare. V─âzu de-o parte ╚Öi de alta, ogoarele negre, printre bulg─ârii c─ârora ie╚Öeau suli╚Ťele verzi ale ierbii. DUMITRIU, B. F. 159. Zv├«rrr! de vreo dou─â-trei ori cu bulg─âri ├«n mine, dar nu m─â chite╚Öte. CREANG─é, A. 49. ÔÇô Variant─â: b├║lg─âr (LESNEA, I. 117, GOGA, P. 40) s. m.
BULG─éRO├üIC─é, bulg─âroaice, s. f. Femeie care face parte din popula╚Ťia de baz─â a R. P. Bulgaria sau care este; originar─â de acolo.
BULG├üR, -─é, bulgari, -e, adj., s. m. ╚Öi f. 1. Adj. Care apar╚Ťine Bulgariei sau popula╚Ťiei ei, privitor la Bulgaria sau la popula╚Ťia ei. ÔÖŽ (Substantivat, f.) Limba bulgar─â. 2. S. m. ╚Öi f. Persoan─â care face parte din popula╚Ťia de baz─â a Bulgariei. ÔÇô Slav (v. sl. bl┼şgarin┼ş).
BÚLGĂR s. m. v. bulgăre.
BÚLGĂRE, bulgări, s. m. Bucată compactă, solidă, dintr-o materie oarecare, mai ales de pământ. [Var.: búlgăr s. m.]
BULG─éRO├üIC─é, bulg─âroaice, s. f. Femeie care face parte din popula╚Ťia de baz─â a Bulgariei. ÔÇô Din bulgar + suf. -oaic─â.
bulgár adj. m., s. m., pl. bulgári; adj. f. bulgáră, pl. bulgáre
bulgáră (limbă) s. f., g.-d. art. bulgárei
!b├║lg─âr/b├║lg─âre s. m., pl. b├║lg─âri
bulgăroáică s. f., g.-d. art. bulgăroáicei; pl. bulgăroáice
bulgár s. m., adj. m., pl. bulgári; f. sg. bulgáră, pl. bulgáre
bulgáră (limba) s. f., g.-d. art. bulgárei
b├║lg─âre/b├║lg─âr s. m., pl. b├║lg─âri
bulgăroáică s. f., g.-d. art. bulgăroáicei; pl. bulgăroáice
BULGÁR adj. v. bulgăresc.
B├ÜLG─éRE s. 1. cocolo╚Ö, (reg.) bru╚Ö, (Transilv. ╚Öi Ban.) surduc─â. (Un ~ de p─âm├ónt.) 2. drob, grunz, (pop.) zgrun╚Ť, zgrun╚Ťur. (~ de sare.)
bulg├ír (bulg├íri), s. m. ÔÇô Locuitor din Bulgaria. Mr. vurgar. Sl. bulgarin┼ş, de unde provin ╚Öi bg. bulgarin, sb., cr. bugar, rus. bulgar, mag. bolg├ír (Cihac, II, 33). ÔÇô Der. bulg─âresc, adj. (bulgar); bulg─âre╚Öte, adv. (ca bulgarii); bulg─ârime, s. f. (colectivitate de bulgari); bulg─ârism, s. n. (├«mprumut lingvistic din bulgar─â); bulg─ârie, s. f. (gr─âdin─â), nume care se explic─â prin ocupa╚Ťia predilect─â a bulgarilor care tr─âiesc ├«n Munt. ╚Öi Mold.; bulg─âri, vb. (Mold., a se ocupa cu cultivarea zarzavaturilor); bulgariu, s. n. (├«nv., piele t─âb─âcit─â), din tc. bulgari.
BULG├üR1 ~─â (~i, ~e) Care apar╚Ťine Bulgariei sau popula╚Ťiei ei; din Bulgaria. /<sl. bugarinu
BULG├üR2 ~─â (~i, ~e) m. ╚Öi f. Persoan─â care face parte din popula╚Ťia de baz─â a Bulgariei sau este originar─â din Bulgaria. /<sl. bugarinu
BULGÁRĂ f. art. Limba bulgarilor. /<sl. bugarinu
BÚLGĂRE ~i m. Bucată mare și compactă, de obicei de formă sferică, dintr-un material solid (pământ, zăpadă etc.); bolovan. [Var. bulgăr] /Orig. nec.
BULG─éRO├üIC─é ~ce f. Femeie care face parte din popula╚Ťia de baz─â a Bulgariei sau este originar─â din Bulgaria. /bulgar + suf. ~oaic─â
Bulgari m. pl. popor barbar, venit de pe ╚Ť─ârmul Voltei, se a╚Öez─â c─âtre sec. VII ├«n ╚Ťinuturile coprinse ├«ntre Nistru, Dun─âre ╚Öi Balcani, unde se contopi cu des─âv├ór╚Öire ├«n mijlocul popula╚Ťiunilor slave, adopt├óndu-le traiul, limba, religiunea ╚Öi supravie╚Ťuindu-le singur numele. Astfel contopi╚Ťi, ei fundar─â pe ambele maluri ale Dun─ârii un regat puternic, care dur─â aproape dou─â secole (880-1018). Imperiul rom├óno-bulgar, ├«ntemeiat de Asane╚Öti, dur─â p├ón─â la 1393, c├ónd Bulgaria c─âzu sub st─âp├ónirea Turcilor ╚Öi r─âmase astfel p├ón─â la 1878. Ast─âzi, ├«n num─âr de peste 5 mil., Bulgarii formeaz─â o ramur─â a Slavilor meridionali, ├«n Peninsula balcanic─â. Dup─â r─âsboiul balcanic din 1912-1913, la ├«nceput victorios iar la urma dezastros pentru Bulgari, ace╚Ötia cedar─â Rom├óniei Cadrilaterul; ei ├«n╚Öi╚Öi ob╚Ťinur─â o ├«nsemnat─â augmentare teritorial─â ├«n Macedonia ╚Öi Tracia, popula╚Ťia lor sporind ├«n acela╚Ö timp cu aproape un milion locuitori. Alia╚Ťii Germanilor ├«n r─âsboiul mondial (1914-1918), Bulgarii au invadat Muntenia ╚Öi Serbia. Sili╚Ťi s─â capituleze, ei suferir─â ├«n 1919 consecin╚Ťele Tractatului dela Versailles.
bulg─âre m. 1. bucat─â mai mult sau mai pu╚Ťin rotund─â (de p─âm├ónt, z─âpad─â, sare, etc.); 2. fig. bulg─âri de lumin─â EM. [Singular ref─âcut din pluralul lui bulg (Tr. bulg de aur POP.), ├«nrudit cu bulughean─â ╚Öi cu bulz].
Imperiu n. Imperiul Roman, fundat de August (29 a. Cr.), fu ├«mp─âr╚Ťit la moartea lui Teodosiu (395) ├«n dou─â: Imperiul de Occident, distrus de barbari (476) ╚Öi Imperiul de Orient (bizantin), subzist─â p├ón─â la luarea Constantinopolii de Turci (1453); Imperiul romano-germanic (sf├óntul), fundat de Otton (962), ├«ncet─â de a mai exista cu abdicarea ├«mp─âratului austriac Francisc II (1806) ╚Öi fu reconstituit de regele Prusiei Wilhelm III; Imperiul latin, fundat la Constantinopole ├«n 1204 de Balduin de Flandra, c─âpetenia crucia╚Ťilor, fu distrus ├«n 1261; Imperiul rom├óno-bulgar, Stat format ├«n sec. XII prin unirea Vlahilor cu Bulgarii: el sus╚Ťinu lupte numeroase cu imperiul bizantin ╚Öi atinse culmea cu ├«mp─âratul Ioani╚Ťiu; dec─âz├ónd dup─â moartea acestuia, imperiul rom├óno-bulgar continu─â a subzista p├ón─â la b─ât─âlia dela Cossova (1339). Imperiul Ceresc, numele ce Chinezii dau ╚Ť─ârii lor.
Vasile m. numele a 2 ├«mp─âra╚Ťi din Orient: VASILE I (Macedonicul), ├«ntreprinse reforma legilor (867-886) ╚Öi VASILE II (Bulgaroctonul sau Omor├«torul de Bulgari), supuse pe Bulgari dup─â un r─âsboiu de 20 de ani (976-1025).
b├║lg─âre m. (cp. cu bulz). Bulz de p─âm├«nt (or─ş ╚Öi de m─âm─âlig─â, de unt, de br├«nz─â or─ş de alt─â materie nu prea dur─â, c─â atunc─ş se nume╚Öte bolovan): b─â─şe╚Ťi─ş arunca┼ş cu bulg─âr─ş uni─ş ├«ntrÔÇÖal╚Ťi─ş. V. bo╚Ť.
BULGAR adj. bulg─âresc. (Cultura ~.)
BULG─éRE s. 1. cocolo╚Ö, (reg.) bru╚Ö, (Transilv. ╚Öi Ban.) surduc─â. (Un ~ de p─âm├«nt.) 2. drob, grunz, (pop.) zgrun╚Ť, zgrun╚Ťur. (~ de sare.)
bulg├ír, bulgari, s.m. ÔÇô (onom.) Bulgari, porecl─â pentru locuitorii din Suciu de Jos (L─âpu╚Ö): ÔÇ×P├óntru c─â de acolo s─â gat─â ╚Ťara; ├«s din jos de L─âpu╚ÖÔÇŁ. Apelativul accentueaz─â pozi╚Ťionarea sudic─â, ├«n raport cu ╚Üara L─âpu╚Öului, a localit─â╚Ťii Suciu de Jos, b─â╚Ötina╚Öii fiind porecli╚Ťi dup─â etnicii din sudul Rom├óniei (< Bulgaria). ├Än spatele ironiei se ascunde o mentalitate: pentru maramure╚Öenii din societatea tradi╚Ťional─â, ÔÇ×╚ŤaraÔÇŁ se termina la hotarele satului sau ale regiunii (a se vedea polisemantismul termenilor str─âin / str─âin─âtate ╚Öi ╚Ťar─â). ÔÇô Din sl. băölgar(in)ăö (DER, DEX).
bulg├ír, -i, s.m. ÔÇô Porecl─â pentru locuitorii din Suciu de Jos-L─âpu╚Ö: ÔÇ×P├óntru c─â de acolo s─â gat─â ╚Ťara; ├«s din jos de L─âpu╚ÖÔÇŁ. Apelativul accentueaz─â pozi╚Ťionarea sudic─â, ├«n raport cu ╚Üara L─âpu╚Öului, a loc. Suciu de Jos, b─â╚Ötina╚Öii fiind porecli╚Ťi dup─â etnicii din sudul Rom├óniei (< Bulgaria). ├Än spatele ironiei se ascunde o mentalitate: pentru maramure╚Öenii din societatea tradi╚Ťional─â, ÔÇ×╚ŤaraÔÇŁ se m─ârginea la hotarele satului sau ale regiunii (A se vedea polisemantismul termenilor str─âin / str─âin─âtate ╚Öi ╚Ťar─â). ÔÇô Din sl. băölgarinăö.
BULG├üR─é s. f. (cf. v. sl. bl┼şganin┼ş): limb─â slav─â din grupul meridional, vorbit─â de bulgarii din Bulgaria ╚Öi de cei r─âsp├óndi╚Ťi ├«n Ucraina, ├«n Iugoslavia, ├«n Rom├ónia etc., urma╚Öi ai slavilor din Peninsula Balcanic─â, denumi╚Ťi astfel dup─â numele unei popula╚Ťii de origine turcic─â (altaic─â) venit─â de pe Volga ╚Öi Kama ├«n aceast─â zon─â ╚Öi asimilat─â de slavii din sud. Folose╚Öte alfabetul chirilic (ca ╚Öi s├órba, macedoneana, rusa, ucraineana ╚Öi bielorusa). Se diferen╚Ťiaz─â de celelalte limbi slave prin faptul c─â, de╚Öi are articol, nu posed─â flexiune nominal─â. Primele atest─âri de limb─â b. veche (denumit─â ╚Öi ÔÇ×slavon─âÔÇŁ sau ÔÇ×slavon─â bisericeasc─âÔÇŁ) dateaz─â din secolele al IX-lea ÔÇô al XII-lea ╚Öi ele reprezint─â, ├«n acela╚Öi timp, ╚Öi primele atest─âri de limb─â slav─â: este vorba de scrierile religioase ale c─âlug─ârilor Chiril ╚Öi Metodiu din zona Salonicului, traduse dup─â originale grece╚Öti ╚Öi scrise cu un alfabet (atribuit lor de c─âtre unii cercet─âtori) creat dup─â cel grecesc (cu minuscule ÔÇô glagolitic, iar cu majuscule ÔÇô chirilic), alfabet ├«mprumutat apoi de majoritatea popoarelor slave (cu excep╚Ťia polonezilor, a cehilor, a slovacilor, a croa╚Ťilor, a slovenilor ╚Öi a s├órbilor lusacieni care au adoptat alfabetul latin). Limba b. cunoa╚Öte trei etape ├«n istoria sa: vechea bulgar─â sau slavona (sau slavona bisericeasc─â) ÔÇô ├«ntre secolele al IX-lea ╚Öi al XI-lea; bulgara medie ÔÇô ├«ntre secolele al XI-lea ╚Öi al XV-lea; bulgara nou─â (modern─â) ÔÇô ├«ntre secolele al XVI-lea ╚Öi secolul al XX-lea. Limba literar─â b. s-a format ├«n a doua jum─âtate a secolului al XIX-lea. Limba b. a exercitat o puternic─â influen╚Ť─â asupra idiomului megleno-rom├ón din Meglenia. Existen╚Ťa unor elemente lexicale de provenien╚Ť─â bulgar─â ├«n limba rom├ón─â ╚Öi a unor elemente lexicale de provenien╚Ť─â rom├ón─â ├«n limba b. i-a determinat pe lingvi╚Öti s─â vorbeasc─â despre o influen╚Ť─â bulgar─â asupra limbii rom├óne ╚Öi, invers, despre o influen╚Ť─â rom├ón─â asupra limbii bulgare, explicabile prin bilingvismul rom├óno-bulgar, prin convie╚Ťuirea ╚Öi vecin─âtatea istoric─â statal─â a celor dou─â popoare.
BULGAR etnic. 1. Bulgarul, Badea (16 B II 116). 2. Bulgarin (Dm), < rus đ▒ĐŐđ╗đ│apđŞđŻ ÔÇ×bulgarÔÇŁ. 3. Burgarul, Pantazi, sluger (A╚Ö Br 149).
BULG─éR subst. 1. ÔÇô ╚Ťig. (16 B I 84). 2. Bulg─â, olt. (17 B IV 228) < subst. bulg, variant─â la bulg─âre (DLR).
Viburnum opulus forma Roseum L. (var. sterile DC.). Varietate care are toate florile sterile, dispuse ├«n umbele sau capitule sferice, mari, albe, ce apar prim─âvara t├«rziu-vara devreme. Datorit─â inflorescen╚Ťei sale globuloase ╚Öi a coloritului este cunoscut─â sub numele de ┬ź Boule de neige┬╗ (┬ź Bulg─âre de z─âpad─â ┬╗) ├«nt├«lnit des ├«n parcuri ╚Öi gr─âdini. Are port scund ╚Öi frunze pestri╚Ťe.
bulg─âr, bulg─âri s. m. 1. (intl.) aur. 2. izolator.

Bulgar dex online | sinonim

Bulgar definitie

Intrare: bulg─âre
bulg─âr substantiv masculin
bulg─âre substantiv masculin
Intrare: bulgar (s.m.)
bulgar 2 s.m. admite vocativul substantiv masculin
Intrare: bulgar (adj.)
bulgar 1 adj. adjectiv
Intrare: Bulg─âr
Bulg─âr
Intrare: Bulgar
Bulgar
Intrare: bulg─âr
bulg─âr