14 definiții pentru bulfeu
bufléu sm [At: DELAVRANCEA, S. 229 / V: bulféu1 / Pl: ~ei / E: ns cf bufi] Cățeluș gras. bulféu2 sn [At: DAME, T. 13 / V: bal~, bâl~, bel~, ~féi, ~féie sf, ~féle sf/ E: mg bélfa] Fiecare dintre cele două speteze care leagă partea de sus a jugului de policioară. BULFÉU, bulfeie,
s. n. Fiecare dintre cele două speteze care leagă partea de sus a jugului de policioară. – Din
magh. bélfa. BULFÉU, bulfeie,
s. n. Fiecare dintre cele două speteze care leagă partea de sus a jugului de policioară. – Din
magh. bélfa. BULFÉU, bulfeie,
s. n. Fiecare dintre cele două speteze care leagă partea de sus a jugului de policioară; lopățică. Ei că mi-or tăia Resteie, Bulfeie, Dalbe strămurări, Pari pentru căldări. TEODORESCU, P. P. 454. –
Pl. și: (
s. m.) bulfei (PĂSCULESCU, L. P. 97).
BULFÉU, bulfeie,
s. n. Fiecare dintre cele două speteze care leagă partea de sus a jugului de policioară. –
Magh. bélfa. bulféu s. n.,
art. bulféul;
pl. bulféie
bulféu s. n., art. bulféul; pl. bulfée BULFÉU s. (TEHN.) cruce, spetează, stinghie, (pop.) scăluș, (Transilv., Ban. și Olt.) fiulare, (Olt.) jiglă, (prin Mold.) lopățică, (Ban.) remeneacă, (Transilv.) scândurică. (~ la jug.) bulféu (bulféie), s. n. – Bucată de lemn care leagă cele două piese orizontale ale jugului.
Mag. bélfa (Mîndrescu 138).
BULFÉU ~e n. Fiecare dintre cele două chingi laterale paralele, care leagă partea de sus a jugului cu cea de jos. [Sil. bul-feu] /<ung. bélfa bulféŭ și
bolféŭ n., pl. eĭe (ung. bélfa). Lemnu opus resteuluĭ, fiulare, jiglă. – Și
-féĭ (pl. eĭe) și
-feĭe, belfeĭe (pl. eĭ). V.
jug. BULFEU s. (TEHN.) cruce, spetează, stinghie, (pop.) scăluș, (Transilv., Ban. și Olt.) fiulare, (Olt.) jiglă, (prin Mold.) lopățică, (Ban.) remeneacă, (Transilv.) scîndurică. (~ la jug.) Bulfeu dex online | sinonim
Bulfeu definitie