Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

10 defini╚Ťii pentru bulbucire

bulbuc├ş vir [At: DOSOFTEI, V. S. 4, 2 / Pzi: (3) -c├ę╚Öte / E: bulbuc] 1-2 (D. ap─â) A face bulbuci (1) Si: a (se) bulbuca.
BULBUC├Ź, pers. 3 bulbuce╚Öte, vb. IV. Intranz. ╚Öi refl. (Despre ap─â) A face bulbuci (I 1); a (se) bulbuca (2). ÔÇô Din bulbuc.
BULBUC├Ź, pers. 3 bulbuce╚Öte, vb. IV. Intranz. ╚Öi refl. (Despre ap─â) A face bulbuci (I 1); a (se) bulbuca (2). ÔÇô Din bulbuc.
BULBUC├Ź, bulbucesc, vb. IV. Intranz. A face bulbuci sau cl─âbuci; a bulbuca (2). Din fundul lacului ie╚Öea un glas bulbucind prin undele lacului. RETEGANUL, P. I 48. ╚śi pe sus o ridica ╚śi-n mare mi-o arunca! Valurile bulbucea. ALECSANDRI, P. P. 28. ÔÇô Variant─â: bolboc├ş (ODOBESCU, S. II 264) vb. IV.
BULBUC├Ź, pers. 3 bulbuce╚Öte, vb. IV. Intranz. (Despre ap─â) A face bulbuci. ÔÇô Din bulbuc.
bulbuc├ş (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. bulbuc├ę╚Öte, imperf. 3 sg. bulbuce├í; conj. prez. 3 s─â bulbuce├ísc─â
bulbuc├ş vb., ind. prez. 3 sg. bulbuc├ę╚Öte, imperf. 3 sg. bulbuce├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. bulbuce├ísc─â
bulbuc├á (bulbuc├Č) v. a clocoti (de valuri), a scoate b─â╚Öici, a curge cu sgomot. [Onomatopee exprim├ónd sgomotul cu care apa agitat─â iese dintrÔÇÖun izvor sau dintrÔÇÖo sticl─â].
bulbuc├Č v. V. bulbuc├á: valurile bulbuciau.
bulbuc├ęsc v. intr. (d. bulbuc 1). Scot bulbuc─ş, clocotesc: apa bulbuce╚Öte.

Bulbucire dex online | sinonim

Bulbucire definitie

Intrare: bulbuci
bulbuci verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: bulbucire
bulbucire infinitiv lung