Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

4 intr─âri

44 defini╚Ťii pentru bulbuci

bulb├║c sm [At: LB / V: bolb├│c, borb├│c, ~ ├║╚Ö / Pl: ~uci / E: fo] 1-3 B─â╚Öic─â de ap─â (de s─âpun, de spum─â etc.). 4 Corp sferic. 5 Plant─â erbacee toxic─â din familia ranunculaceelor, cu flori mari globoase de culoare galben─â, cu vini╚Öoare verzi pe dinafar─â, r─âsp├óndit─â ├«n regiunile de munte ╚Öi ocrotite de lege Si: b├ólbor, bulbor, bulbucel-de-munte, gloan╚Ť─â, m─âr-auriu, fusta-r├óndunelii (Trollius europaeus). 6 V├órtej de ap─â. 7 (Lpl) Plant─â erbacee din familia campanulaceelor, viguroas─â ╚Öi ├«nalt─â p├ón─â la un metru, cu flori mari, albastre, care cre╚Öte prin p─âduri (Campanula trachelium).
bulbucá [At: LB / V: bolbocá / Pzi: (3) bulbúcă / E: ns cf bulbuc] 1 vr (D. apă) A face bulbuci (1). 2 vr (Fig; d. oameni) A se mânia. 3 vr A ieși în relief, formând o umflătură. 4-5 vtr (D. ochi) A (se) holba.
bulbuc├ş vir [At: DOSOFTEI, V. S. 4, 2 / Pzi: (3) -c├ę╚Öte / E: bulbuc] 1-2 (D. ap─â) A face bulbuci (1) Si: a (se) bulbuca.
BULB├ÜC, bulbuci, s. m. I. 1. B─â╚Öic─â de ap─â, de s─âpun, de spum─â, de aluat (c├ónd dospe╚Öte) etc. 2. Corp sferic (ca o b─â╚Öic─â). II. 1. Plant─â erbacee toxic─â din familia ranunculaceelor, cu flori mari globuloase de culoare galben─â, cu vini╚Öoare verzi pe dinafar─â, r─âsp├óndit─â ├«n regiunile de munte ╚Öi ocrotit─â de lege (Trollius europeaeus). 2. (La pl.) Plant─â erbacee din familia campanulaceelor, viguroas─â ╚Öi ├«nalt─â p├ón─â la un metru, cu flori mari, albastre, care cre╚Öte prin p─âduri (Campanula trachelium).- Forma╚Ťie onomatopeic─â.
BULBUC├ü, bulb├║c, vb. I. 1. Refl. ╚Öi tranz. A face ochii mari, a-i deschide tare (de mirare, uimire, spaim─â etc.); a (se) holba. 2. Intranz. ╚Öi refl. (Despre ap─â, la pers. 3) A face bulbuci, a (se) bulbuci. ÔÇô Cf. bulbuc.
BULBUC├Ź, pers. 3 bulbuce╚Öte, vb. IV. Intranz. ╚Öi refl. (Despre ap─â) A face bulbuci (I 1); a (se) bulbuca (2). ÔÇô Din bulbuc.
BULB├ÜC, bulbuci, s. m. I. 1. B─â╚Öic─â de ap─â, de s─âpun, de spum─â, de aluat (c├ónd dospe╚Öte) etc. 2. Corp sferic (ca o b─â╚Öic─â). II. 1. Plant─â erbacee toxic─â din familia ranunculaceelor, cu flori mari globuloase de culoare galben─â, cu vini╚Öoare verzi pe dinafar─â, r─âsp├óndit─â ├«n regiunile de munte ╚Öi ocrotit─â de lege (Trollius europeaeus). 2. (La pl.) Plant─â erbacee din familia campanulaceelor, viguroas─â ╚Öi ├«nalt─â p├ón─â la un metru, cu flori mari, albastre, care cre╚Öte prin p─âduri (Campanula trachelium). ÔÇô Forma╚Ťie onomatopeic─â.
BULBUC├ü, bulb├║c, vb. I. 1. Refl. ╚Öi tranz. A face ochii mari, a-i deschide tare (de mirare, uimire, spaim─â etc.); a (se) holba. 2. Intranz. ╚Öi refl. (Despre ap─â, la pers. 3) A face bulbuci, a (se) bulbuci. ÔÇô Cf. bulbuc.
BULBUC├Ź, pers. 3 bulbuce╚Öte, vb. IV. Intranz. ╚Öi refl. (Despre ap─â) A face bulbuci (I 1); a (se) bulbuca (2). ÔÇô Din bulbuc.
BULB├ÜC, bulbuci, s. m. I. 1. B─â╚Öic─â de ap─â, de s─âpun, de spum─â, de aluat (c├«nd dospe╚Öte) etc.; cl─âbuc. Aluatul bolborosea, scotea ni╚Öte bulbuci mari. CAMILAR, N. II 325. Balta sc─âp─âr─â de bulbuci. SADOVEANU, N. F. 74. Zv├«rleam c├«teva [pietre], de ├«ncuiam pe dracul ├«n fundul ╚Ötioalnei, cu bulbuci la gar─â. CREANG─é, A. 65. Plou─â ploaie cu bulbuci ╚śi tu, bade, tot te duci! JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 313. ÔŚŐ (Metaforic) ╚śi ar─âmile amestecate cu argint [clopotele]... se scufundar─â ├«n bulbuci clocotitori. SADOVEANU, O. I 537. 2. (Neobi╚Önuit) Corp rotund (ca un glob). Bulbuc de aur ├Än piele de taur (Soarele). GOROVEI, C. 350. J╚ś Bulbucii ochilor = globii ochilor. [Solda╚Ťii osteni╚Ťi] ├«╚Öi tr─âgeau pleoapele peste bulbucii ochilor. CONTEMPORANUL, S II, 1949, nr. 162, 6/1. 3. (Rar) Boboc de floare. Dar din fundul lacului ie╚Öea un glas... printre bulbucii de nuf─âr. RETEGANUL, P. I 48. II. (Popular) Plant─â erbacee din familia ranunculaceelor, cu flori mari, globuloase, de culoare galben─â, cu vini╚Öoare verzi pe dinafar─â; cre╚Öte prin p─â╚Öunile din regiunile muntoase (Trollius europaeus). Eu s─â m─â despart de st├«n─â... S─â las cr├«nguri, s─â las hurii ╚śi poiana cu bulbucii! CO╚śBUC, P. II 168. Pe cea lunc─â cu bulbuci Pa╚Öte badea ni╚Öte junci. ╚śEZ. IV 234. ÔÇô Variant─â: (I 1) bolb├│c (SANDU-ALDEA, D. N. 223) s. m.
BULBUC├ü, bulbuc, vb. I. (Obi╚Önuit la pers. 3) 1. Refl. (Despre ochi) A se deschide tare (ie╚Öind din orbite) ╚Öi a privi fix (de groaz─â sau de m├«nie); a se holba, a se bleojdi. Ochii lui se bulbucar─â, furio╚Öi, c─âtre locul unde se afla cobzarul. PAS, L. I 19. Tranz. Oar╚Ť─â cl─âtin─â din cap ╚Öi bulbuc─â ochii spre cer. C. PETRESCU, R. DR. 53. 2. Intranz. ╚Öi refl. (Despre ap─â) A face bulbuci, b─â╚Öici.
BULBUC├Ź, bulbucesc, vb. IV. Intranz. A face bulbuci sau cl─âbuci; a bulbuca (2). Din fundul lacului ie╚Öea un glas bulbucind prin undele lacului. RETEGANUL, P. I 48. ╚śi pe sus o ridica ╚śi-n mare mi-o arunca! Valurile bulbucea. ALECSANDRI, P. P. 28. ÔÇô Variant─â: bolboc├ş (ODOBESCU, S. II 264) vb. IV.
BULB├ÜC, bulbuci, s. m. I. 1. B─â╚Öic─â de ap─â, de s─âpun, de spum─â, de aluat (c├ónd dospe╚Öte) etc. 2. Corp rotund (ca o b─â╚Öic─â). II. Plant─â erbacee cu flori mari de culoare galben─â, cu vini╚Öoare verzi pe dinafar─â (Trollius europaeus). ÔÇô Postverbal al lui bulbuca.
BULBUC├ü, bulb├║c, vb. I. 1. Refl. ╚Öi tranz. A (se) holba. 2. Intranz. ╚Öi refl. (Despre ap─â, la pers. 3) A bulbuci. ÔÇô Lat. *volvicare (= volvere).
BULBUC├Ź, pers. 3 bulbuce╚Öte, vb. IV. Intranz. (Despre ap─â) A face bulbuci. ÔÇô Din bulbuc.
bulb├║c s. m., pl. bulb├║ci
bulbucá (a ~) vb., ind. prez. 3 bulbúcă
bulbuc├ş (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. bulbuc├ę╚Öte, imperf. 3 sg. bulbuce├í; conj. prez. 3 s─â bulbuce├ísc─â
bulb├║c s. m., pl. bulb├║ci
bulbucá vb., ind. prez. 1 sg. bulbúc, 3 sg. și pl. bulbúcă
bulbuc├ş vb., ind. prez. 3 sg. bulbuc├ę╚Öte, imperf. 3 sg. bulbuce├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. bulbuce├ísc─â
BULB├ÜC s. (BOT.; Trollius europaeus) (reg.) b├ólbor, gloan╚Ť─â, bulbucel-de-munte, fusta-r├óndunelii, m─âr-auriu.
BULBÚC s. v. boboc, bulb, bulboacă, bulboană, calcea-calului, glob, ochi, splină, valvârtej, vâltoare, vârtej, volbură.
BULBUCÁ vb. v. holba.
bulb├║c (-ci), s. m. ÔÇô 1. Bil─â, obiect rotund ├«n general. ÔÇô 2. B─â╚Öic─â. ÔÇô Var. bolboc, bulburu╚Ö. Crea╚Ťie expresiv─â, ├«n care par a se fi ├«mpletit dou─â r─âd─âcini diferite; una care exprim─â ideea de ÔÇ×rotunjimeÔÇŁ (bull-, cf. lat. bulla, bulbus), ╚Öi cealalt─â care imit─â zgomotul bulbucelii (blb, cf. b├«lb├«i). Dup─â Cihac, II, 32, bulbuc provine din pol. babol ÔÇ×b─â╚Öic─âÔÇŁ, ceh. boubol, sb., cr. bobuk; Pu╚Öcariu, Dacor., I, 92, deduce acela╚Öi cuv├«nt din lat. bulla (cf. REW 1385). Mai probabil, to╚Ťi ace╚Öti termeni, cu cei care urmeaz─â, ca ╚Öi sp. burbuja, borbot├│n, ╚Öi fr. bourbe, au ├«n comun numai faptul c─â provin to╚Ťi din acee╚Öi r─âd─âcin─â expresiv─â. Der. bolboac─â (var. bulboac─â, bolboan─â, holboan─â, volboan─â, bulboan─â, vulboan─â, h├«lboan─â, d├«lboan─â, h├«lboac─â, b├«lboac─â, bolbur─â), s. f. (v├«ltoare, v├«rtej, tromb─â), pentru care Cihac, II, 32, propune sl. glubok┼ş ÔÇ×profundÔÇŁ, de unde rus. glubok, pol. gleboki, ╚Öi numeroase toponime rom. (Holboca, Gl├«mbocata etc.); bulbuca (var. bolboca, bolbo╚Öa, bolboci, bolbo╚Öi, bulbuci), vb. (a bolborosi; a se bomba, a se curba; a se holba), pe care Candrea-Dens., 788, ├«l deriv─â de la *v┼Ćlv─şc─üre din lat. volvere (cf. REW 9444 ╚Öi DAR; Candrea), ╚Öi pe care Pericle Papahagi, Not. etim., 35 (urmat de Pascu, I, 113) ├«l pune ├«n leg─âtur─â cu lat. bulbus; bulbuc─âtur─â, s. f. (proeminen╚Ť─â); bulbuceal─â, s. f. (bolboroseal─â).
BULB├ÜC1 ~ci m. 1) B─â╚Öic─â (de aer) care se formeaz─â la suprafa╚Ťa lichidelor ╚Öi a unor materii semilichide sau v├óscoase (aluat, var etc.) sub ac╚Ťiunea anumitor factori. /v. a bulbuca
BULBÚC2 ~ci m. mai ales la pl. Plantă erbacee toxică, cu flori mari, galbene-verzui, răspândită în regiunile muntoase. /v. a bulbuca
A BULBUCÁ bulbúc tranz. pop. (ochii) A face să se bulbuce. /<lat. volvicare
A SE BULBUCÁ se bulbúcă intranz. (despre ochi) A ieși din orbite (de frică, groază, furie etc.). /<lat. volvicare
bulbuc n. 1. izvor ce are deschiderea pe fundul unui r├óu ╚Öi se vede bulbucind pe suprafa╚Ť─â-i; 2. b─â╚Öic─â de ap─â, val de lichid: plou─â cu bulbuci. [Abstras din bulbuc├á]. ÔĽĹ m. plant─â cu florile mari, globuloase, galbene ╚Öi cu vini╚Öoare verzi pe din afar─â (Trollius europaeus).
bulbuc├á (bulbuc├Č) v. a clocoti (de valuri), a scoate b─â╚Öici, a curge cu sgomot. [Onomatopee exprim├ónd sgomotul cu care apa agitat─â iese dintrÔÇÖun izvor sau dintrÔÇÖo sticl─â].
bulbuc├Č v. V. bulbuc├á: valurile bulbuciau.
1) bulb├║c m. (d. bul-bul, interj. care arat─â zgomotu une─ş pietre care cadeÔÇÖn ap─â, rud─â cu bub─â, boboc, cl─âbuc ╚Öi b├«ld├«b├«c). Be╚Öic─â de ap─â: plo┼ş─â cu bulbuc─ş. O plant─â ranunculacee cu flor─ş galbene mirositoare (trollius europaeus).
2) bulb├║c (m─â) a -├í v. refl. (d. bulbuc 1). 1) M─â unflu, ─şes ├«n relief r─âtund: ochi─ş lu─ş se bulbuc─â (VR. 1910, 6, 289). V. bobo╚Öez.
bulbuc├ęsc v. intr. (d. bulbuc 1). Scot bulbuc─ş, clocotesc: apa bulbuce╚Öte.
BULBUC s. (BOT.; Trollius europaeus) (reg.) b├«lbor, gloan╚Ť─â, bulbucel-de-munte, fusta-r├«ndunelii, m─âr-auriu.
bulbuc s. v. BOBOC. BULB. BULBOACĂ. BULBOANĂ. CALCEA-CALULUI. GLOB. OCHI. SPLINĂ. VALVÎRTEJ. VÎLTOARE. VÎRTEJ. VOLBURĂ.
BULBUCA vb. a (se) căsca, a (se) holba, a (se) mări, a (se) umfla, a (se) zgîi, (pop. și fam.) a (se) beli, a (se) bleojdi, (pop.) a (se) boboșa, a (se) bolboșa, (reg.) a (se) boldi, a (se) bolovăni, (Transilv.) a (se) zgăura, (Ban.) a (se) zgîmboia. (~ ochii.)
bulb├║c, bulbuci, s.m. ÔÇô 1. (bot.) Plant─â erbacee, toxic─â, cu flori mari, globulare, galbene (Trollius europaenus L.). Cre╚Öte din zona p─âduroas─â p├ón─â ├«n zona alpin─â, prin poieni. Planta con╚Ťine substan╚Ťe toxice, motiv pentru care animalele erbivore o ocolesc. Se folose╚Öte ├«n industria farmaceutic─â (├«mpotriva icterului). Plant─â ocrotit─â de lege; monument al naturii (N─âdi╚Öan, 2000: 52). 2. Boboci de floare (pe ╚Ťes─âturi) (Grai rom., 2000; Pl─âiu╚Ť). ÔÖŽ (onom.) Bulbuc, nume de familie (13 persoane cu acest nume, ├«n Maramure╚Ö, ├«n 2007); Bulbuc, porecl─â: Alexa, zis Bulbuc, dasc─âl ├«n Moisei, ├«n perioada 1860-1873 (Coman, 2004: 73). ÔÖŽ (mit.) Bulbuc, personaj din folclorul maramure╚Öean: ÔÇ×S-o dus la o f├ónt├ón─â s─â beie ap─â. Acolo, ├«n f├ónt├ón─â, era un Bulbuc ╚Öi t─ât─â apa s-o tulburat. (ÔÇŽ) Bulbuc o r─âmas acas─â s─â fac─â m├óncare, ceilal╚Ť s-o dus iar ├«n p─âdureÔÇŁ (Bil╚Ťiu, 2002: 313). ÔÇô Crea╚Ťie expresiv─â din r─âd. bul- (cf. lat. bulla, bulbus), cu sensul de ÔÇ×rotunjimeÔÇŁ, dar ╚Öi care imit─â zgomotul bulbucelii (DER); form─â onomatopeic─â (DEX, MDA).
bulb├║c, -i, s.m. ÔÇô 1. (bot.) Plant─â erbacee, toxic─â, cu flori mari, globulare, galbene; cre╚Öte ├«n f├óna╚Ťele ╚Öi tufi╚Öurile umede din zonele ├«nalte (Trollius europaenus L.). ├Än med. se folose╚Öte contra g─âlbin─ârii (Borza 1968; Butur─â 1979). 2. Bulbuc, porecl─â: Alexa, zis Bulbuc, dasc─âl ├«n Moisei, ├«n perioada 1860-1873 (Coman 2004: 73). 3. (mit.) Personaj din folclorul maramure╚Öean: ÔÇ×S-o dus la o f├ónt├ón─â s─â beie ap─â. Acolo, ├«n f├ónt├ón─â, era un Bulbuc ╚Öi t─ât─â apa s-o tulburat. (ÔÇŽ) Bulbuc o r─âmas acas─â s─â fac─â m├óncare, ceilal╚Ť s-o dus iar ├«n p─âdureÔÇŁ (Bil╚Ťiu 2002: 313). ÔÇô Crea╚Ťie expresiv─â din r─âd. bul- (cf. lat. bulla, bulbus), cu sensul de ÔÇ×rotunjimeÔÇŁ, dar ╚Öi care imit─â zgomotul bulbucelii (DER); form─â onomatopeic─â (DEX).
BULBUCI, Izbucul de la ~, izvor carstic cu debit puternic (c. 1 m3/sec.), situat ├«n M-╚Ťii P─âdurea Craiului (M-╚Ťii Apuseni), la ob├«r╚Öia v─âii Toplicioara, la 420 m alt., ├«n raza com. Ro╚Öia (jud. Bihor). Obiectiv turistic. Monument al naturii.
TROLLIUS L., TROLIUS, BULBUCI, fam. Ranunculaceae. Gen originar din regiunile temperate și reci ale emisferei nordice, 29-30 specii erbacee, vivace, tulpină multi- foliatâ. Frunze alterne; palmat-sectate. Flori sferice, pîna la 3, deseori solitare, galbene, roz-galbene, rar albe, înveliș floral cu 5 sau mai multe foliole, rar cu petale foarte mici, nectarifere, stamine cu filamente mai scurte. Fructe, folicule numeroase, sesile, pieloase, deseori pubescente (Pl. 72, fig. 402).
a face bulbuci expr. (er.) a ejacula.
a ploua cu b─â╚Öici / cu bulbuci / cu g─âleata expr. a ploua toren╚Ťial.

Bulbuci dex online | sinonim

Bulbuci definitie

Intrare: bulbuc
bulbuc substantiv masculin
Intrare: bulbuca
bulbuca verb grupa I conjugarea I
Intrare: bulbuci
bulbuci verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: Bulbuci
Bulbuci