19 definiții pentru buhav
PUHÁV, -Ă, puhavi, -e,
adj. 1. (Despre oameni și despre părți ale corpului lor) Cu carnea moale, flască (și umflată); umflat, buhăit.
2. Afânat, moale; poros, spongios. – Din
sb. buhav. PÚHAV, -Ă, puhavi, -e,
adj. 1. (Despre oameni și despre părți ale corpului lor) Cu carnea moale, flască (și umflată); umflat, buhăit.
2. Afânat, moale; poros, spongios. – Din
scr. buhav. BUHÁV, -Ă, buhavi, -e,
adj. 1. Umflat la față (de beție, de boală, de somn etc.); buged, buhăit. Celălalt, mai tînăr mult, coclit însă și buhav... oglindea pe fața-i rînjitoare și botoasă josnicia cea mai murdară. M. I. CARAGIALE, C. 45. Pare gras pentru că-i așa buhav la față și voluminos, ochii mici, verzui, duși în fundul capului. VLAHUȚĂ, O. A. 256.
2. Moale, fleșcăit. Carnea devenea buhavă și fără gust. GHICA, S. 541.
PÚHAV, -Ă, puhavi, -e,
adj. 1. (Despre oameni) Cu carnea moale; umflat, buhăit.
V. buhav. Acelui morar scurt, gras și puhav îi zicea Ghiță Lungu. SADOVEANU, M. C. 7. Madam Rinalti, somnolentă, albă și puhavă, cu ochii spălăciți, fără gene... înlocuia soțul la casă. C. PETRESCU, O. P. I 148. E gras, adică prea gras, pentru că-i așa puhav la față și voluminos. VLAHUȚĂ, O. A. III 20.
2. Afînat, înfoiat. Am mers liniștit prin omătul puhav. CONTEMPORANUL, S. II, 1954,
nr. 379, 4/4. ♦ (Rar, despre un material tare) Spongios. Cu fața zbîrcită ca o stîncă puhavă și scobită de părăie, c-o pădure-n loc de păr, urla prin aerul cernit mama-pădurilor. EMINESCU, N. 7. – Accentuat și: puháv. – Variantă:
púhab (CONTEMPORANUL, II 760)
adj. púhav adj. m.,
pl. púhavi;
f. púhavă,
pl. púhave
púhav adj. m., pl. púhavi; f. sg. púhavă, pl. púhave PÚHAV adj. 1. fleșcăit, moale, (livr.) flasc. (Are o carne ~.) 2. v. buhăit. PÚHAV adj. v. afânat, apătos, apos, jilav, moale, poros, proaspăt, pufos, rar, reavăn, spongios, ud, umed. PÚHAV ~ă (~i, ~e) 1) (despre persoane) Care are o constituție fizică plină și moale. 2) (despre alimente, substanțe, materii etc.) Care este înfoiat; afânat. Chiflă ~ă. Pământ ~. /<bulg. buhkav buhav a.
1. galben și umflat, vorbind mai ales de fața unui bolnav;
2. stricat de băutură. [Serb. BUHAV].
puhav a. Mold.
1. umflat (despre aluat);
2. bombat: o stâncă puhavă și scobită EM. [V. buhav].
búhab, búhav, púhav și
púhab adj. (sîrb. buhav și puhab, ușor, pufos. V.
bufnesc, puf). Est. Buhăit, gras bolnăvicĭos: cu fața buhavă (VR. 1911, 8, 210). – În vest (maĭ rar)
-áb, -áv. púhab și
púhav, V.
buhab. PUHAV adj. 1. fleșcăit, moale, (livr.) flasc. (Are o carne ~.) 2. buhăit, umflat, (reg.) buged, searbăd, (Transilv.) pufăios. (O față ~.) puhav adj. v. AFÎNAT. APĂTOS. APOS. JILAV. MOALE. POROS. PROASPĂT. PUFOS. RAR. REAVĂN. SPONGIOS. UD. UMED. Buhav dex online | sinonim
Buhav definitie