buhăială definitie

14 definiții pentru buhăială

buhăiálă1 sf [At: DA ms / Pl: ~ieli / E: buhăi + -eală] Buhăire.
buhăiálă2 sf [At: CV, 1950, nr. 4, 41/ Pl: ~ieli / E: nct] (Reg) Batoză de treier.
BUHĂIÁLĂ1, buhăieli, s. f. (Pop.) Faptul de a se buhăi1. – Buhăi1 + suf. -eală.
BUHĂIÁLĂ2, buhăieli, s. f. (Reg.) Faptul de a buhăi2. – Buhăi2 + suf. -eală.
BUHĂIÁLĂ1, buhăieli, s. f. (Rar) Faptul de a se buhăi1. – Buhăi1 + suf. -eală.
BUHĂIÁLĂ2, buhăieli, s. f. (Reg.) Faptul de a buhăi2. – Buhăi2 + suf. -eală.
BUHĂIÁLĂ1, buhăieli, s. f. (Rar) Faptul de a buhăi1; plîns, țipăt, urlet.
BUHĂIÁLĂ2, buhăieli, s. f. (Rar) Faptul de a se buhai2.
BUHĂIÁLĂ1, buhăieli, s. f. (Rar) Faptul de a se buhăi1.
BUHĂIÁLĂ2, buhăieli, s. f. (Rar) Faptul de a buhăi2.
buhăiálă (reg., rar) s. f., g.-d. art. buhăiélii; pl. buhăiéli
buhăiálă s. f., g.-d. art. buhăiélii; pl. buhăiéli
BUHĂIÁLĂ s. (înv.) puhăvie.
BUHĂIA s. (înv.) puhăvie.

buhăială dex

Intrare: buhăială
buhăială substantiv feminin