bufoneríe sf [At: PANN, Ș. II, 44/19 / Pl: ~ii / E: fr bouffonnerie] 1 Vorbă de un comic grotesc. 2 Glumă de un comic grotesc. 3 Gest de un comic grotesc.

BUFONERÍE, bufonerii, s. f. Vorbă, glumă, gest de un comic grotesc; bufonadă. – Din fr. bouffonnerie1.[1]

BUFONERÍE, bufonerii, s. f. Vorbă, glumă, gest de un comic grotesc; bufonadă. – Din fr. bouffonnerie1.[1]

BUFONERÍE, bufonerii, s. f. Vorbă, glumă sau gest care provoacă rîsul. V. mascaradă, comicărie, caraghioslîc. Există... pentru directorul de scenă un pericol, și anume acela de a se lăsa furat de partea spectaculoasă, de partea de bufonerie pe care piesa o conține, neglijîndu-se astfel înțelesul ei adînc social. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 138, 8/6.

BUFONERÍE, bufonerii, s. f. Vorbă, glumă, gest care provoacă râsul. – Fr. bouffonerie.

bufoneríe s. f., art. bufonería, g.-d. art. bufoneríei; pl. bufoneríi, art. bufoneríile

bufoneríe s. f., art. bufonería, g.-d. art. bufoneríei; pl. bufoneríi, art. bufoneríile

BUFONERÍE s. caraghioslâc, clovnerie, comicărie, giumbușluc, (rar) bufonadă, paiațarlâc, paiațărie, (înv.) cabazlâc, giumbuș, mascaralâc, măscăriciune, măscărie, (înv., în Mold.) ghidușie.

BUFONERÍE s.f. Vorbă, gest de bufon care provoacă râsul; glumă, poznă, caraghioslâc. [Gen. -iei. / cf. fr. bouffonnerie].

BUFONERÍE s. f. vorbă, glumă, gest de bufon; bufonadă (2). (< fr. bouffonnerie)

BUFONERÍE ~i f. 1) Caracter bufon. 2) Vorbă sau gest de bufon. [Art. bufoneria; G.-D. bufoneriei; Sil. -ri-e] /<fr. bouffonnerie

bufonerie f. caraghioslâc.

*bufoneríe f. (fr. boufonnerie). Caraghĭozlîc, faptă de bufon.

BUFONERIE s. caraghioslîc, clovnerie, comicărie, giumbușluc, (rar) bufonadă, paiațarîc, paiațărie, (înv.) cabazlîc, giumbuș, mascaralîc, măscăriciune, măscărie, (înv., în Mold.) ghidușie.