Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

3 intr─âri

15 defini╚Ťii pentru budala

budalá sms [At: CARAGIALE, S. n. 34 / E: tc budalo] (Trî) Om prost.
BUDAL├ü s. m. (├Änv.) Om prost, n─ât─âr─âu. ÔÇô Din tc. budala.
BUDAL├ü s. m. sg. (Turcism ├«nv.) Om prost, n─ât─âr─âu. ÔÇô Din tc. budala.
BUDALÁ s. m. sg. (Rar) Om prost, nătărău, prostănac. Eu cu budalaua, cu capsomanul ăsta de Ianulea, mult n-am să mai fac purici. CARAGIALE, III 37.
BUDAL├ü s. m. sg. (Reg.) Om prost, n─ât─âr─âu. ÔÇô Tc. budala.
!budalá (înv.) s. m., art. budaláua
budalá s. f., art. budaláua
budálă (= budalá) s. m. invar.
BUDAL├ü adj., s. v. bleg, n─ât─âfle╚Ť, n─ât─âr─âu, n─ât├óng, neghiob, nerod, netot, prost, prost─ânac, stupid, tont, tont─âl─âu.
budal├í (-le), s. m. ÔÇô Tont, stupid, prost. ÔÇô Var. budulac, budula╚Ö. Mr. budal─â. Tc. budala (Cihac, II, 484; ╚śeineanu, II, 60; Lokotsch 338; Ronzevalle 61); cf. ngr. ╬╝¤Ç╬┐¤ů╬Ż¤ä╬Č╬╗╬▒¤é, bg., sb. budala. D. Zamfirescu folose╚Öte cuv├«ntul cu sensul de ÔÇ×gras, corpolentÔÇŁ, probabil prin confuzie cu budihal─â.
budal─â m. prost─ânac: eu cu budalaua ─âsta de Ianulea CAR. [Turc. BUDALA, n─âuc].
budal├í f. (turc. budala, t├«mp, d. ar. budala, pl. de la abdal, cer╚Öitor, dervi╚Ö cer╚Öitor ma─ş mult or─ş ma─ş pu╚Ťin idiot; bg. s├«rb. budala. V. budulac). Fam. T├«mp, dobitoc: ─şa o budala ╚Öi acest om!
budala adj., s. v. BLEG. NĂTĂFLEȚ. NĂTĂRĂU. NĂTÎNG. NEGHIOB. NEROD. NETOT. PROST. PROSTĂNAC. STUPID. TONT. TONTĂLĂU.
BUDALA subst. < tc. ÔÇ×n─ât─âr─âuÔÇŁ (Tik), fam. (Deal 134). Bud─âl─ânescu (IS 271).
budal─â, budale s. f. om naiv / credul

Budala dex online | sinonim

Budala definitie

Intrare: budala
budala substantiv feminin
Intrare: budal─â
budal─â
Intrare: Budala
Budala