Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

16 defini╚Ťii pentru buchisi

buchisá v vz buchisi
buchis├ş [At: DEX2 / V: ~ sa / E: ns cf buche] (Pfm) 1-2 vtr A face un lucru cu mult─â cazn─â ╚Öi migal─â. 3 vt A ├«nv─â╚Ťa ceva cu efort ╚Öi migal─â Si: a buchirisi. 4 vt (Fig) A bate pe cineva (d├óndu-i pumni, ghion╚Ťi).
BUCHISÁ vb. I v. buchisi.
BUCHIS├Ź, buchisesc, vb. IV. (Pop. ╚Öi fam.) 1. Tranz., intranz. ╚Öi refl. A face un lucru cu mare cazn─â ╚Öi migal─â, f─âr─â spor. 2. Tranz. ╚Öi intranz. A citi sau a ├«nv─â╚Ťa ceva cu efort ╚Öi cu migal─â; a buchirisi. 3. Tranz. Fig. A bate pe cineva (d├óndu-i pumni, ghion╚Ťi). [Var.: buchis├í vb. I] ÔÇô Cf. buche.
BUCHISÁ vb. I v. buchisi.
BUCHIS├Ź, buchisesc, vb. IV. (Pop. ╚Öi fam.) 1. Tranz., intranz. ╚Öi refl. A face un lucru cu mare cazn─â ╚Öi migal─â, f─âr─â spor. 2. Tranz. ╚Öi intranz. A citi sau a ├«nv─â╚Ťa ceva cu efort ╚Öi cu migal─â; a buchirisi. 3. Tranz. Fig. A bate pe cineva (d├óndu-i pumni, ghion╚Ťi). [Var.: buchis├í vb. I] ÔÇô Cf. buche.
BUCHISÁ vb. I v. buchisi.
BUCHIS├Ź, buchisesc, vb. IV. Tranz. 1. A efectua (un lucru) cu mare trud─â, cu mult─â fr─âm├«ntare ╚Öi migal─â, f─âr─â spor; (mai ales) a citi cu greutate. Altfel de ╚Öcoli ╚Öi de cur╚Ťi ╚Öi alte portale, Sub care copii buchisesc altfel de carte. BANU╚ś, B. 85. Me╚Öterul Lupu... st─âtea ├«ntr-un coif al s─âlii, asudat, ro╚Öu de emo╚Ťie, buchisind mereu ceva pe o bucat─â de h├«rtie. GALAN, Z. R. 18. 2. Fig. A bate tare, a lovi,a zdrobi (├«n b─âtaie). Unde mi ╚Ťi-l ├«ncepur─â a-l r─âsuci ╚Öi a-l buchisi ├«nfundat. ISPIRESCU, L. 108. ÔÇô Variant─â: buchis├í (SBIERA. P. 183, CREANG─é. A. 35) vb. I.
BUCHISÁ vb. I. v. buchisi.
BUCHIS├Ź, buchisesc, vb. IV. 1. Tranz., intranz. ╚Öi refl. A face un lucru cu mare trud─â ╚Öi migal─â, f─âr─â spor; (├«n special) a citi cu greutate. 2. Tranz. Fig. A bate tare pe cineva. [Var.: buchis├í vb. I]
buchis├ş (a ~) (pop., fam.) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. buchis├ęsc, imperf. 3 sg. buchise├í; conj. prez. 3 s─â buchise├ísc─â
buchis├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. buchis├ęsc, imperf. 3 sg. buchise├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. buchise├ísc─â
A BUCHIS├Ź ~├ęsc tranz. 1) v. A BUCHERI. 2) A realiza ├«ncet, cu mult─â migal─â; a lucra f─âr─â spor. 3) A bate ├«ndelung ╚Öi ├«n─âbu╚Öit cu pumnii; a bu╚Öi. /cf. buche
buchis├Č v. a lovi cu pumnii, a bate ├«ndesat: ├«ncepur─â a-l r─âsuci ╚Öi a-l buchisi ├«nfundat ISP. [Lit. a bate pe bucile ╚Öezutului].
buchis├ęsc v. tr. (d. buche, pin abuz la greutatea cu care se ├«nva╚Ť─â alfabetu chirilic. V. bucheresc 2). Fam. Fac un lucru mic chinuindu-m─â mult: buchisea ceva acolo. Bosolesc, chisolesc, pis─âgesc, bat ├«ndesat: l-a┼ş buchisit cu pumni─ş (├«n nord buchisez). V refl. M─â bos├«ncesc, m─â chinu─şesc mult la un lucru mic: ─şa nu te ma─ş buchisi cos├«nd acolo! V. pumnesc.
buchisi, buchisesc v. t. a bate pe cineva cu pumnii

Buchisi dex online | sinonim

Buchisi definitie

Intrare: buchisi
buchisi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
buchisa verb grupa I conjugarea a II-a