Dicționare ale limbii române

8 definiții pentru buchirisi

BUCHIRISÍ, buchirisesc, vb. IV. Tranz. și intranz. (Rar) A buchisi (2). – Bucher + suf. -isi.
BUCHIRISÍ, buchirisesc, vb. IV. Tranz. și intranz. (Rar) A buchisi (2). – Bucher + suf. -isi.
BUCHIRISÍ, buchirisesc, vb. IV, Intranz. (Rar) A învăța cu mare osteneală, cu multă trudă; a buchisi. A jertfit odihna multor nopți, buchirisind pînă la miezul nopții cu dicționarul italiano-romîn alături. PETRESCU, O. P. I 153.
BUCHIRISÍ, buchirisesc, vb. IV. Intranz. (Rar) A citi sau a învăța cu mare osteneală sau cu migală. – Din bucher + suf. -isi.
buchirisí (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. buchirisésc, imperf. 3 sg. buchiriseá; conj. prez. 3 să buchiriseáscă
buchirisí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. buchirisésc, imperf. 3 sg. buchiriseá; conj. prez. 3 sg. și pl. buchiriseáscă
BUCHIRISÍ vb. v. bucheri, silabisi.
buchirisi vb. v. BUCHERI. SILABISI.

Buchirisi dex online | sinonim

Buchirisi definitie

Intrare: buchirisi
buchirisi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a