bucentaur definitie

9 definiții pentru bucentaur

bucentaúr sm [At: DEX2 / P: ~a-ur / Pl: ~i / E: fr bucentaure] (Mit) Centaur care avea corp de taur.
BUCENTÁUR, bucentauri, s. m. Ființă fabuloasă, jumătate om, jumătate taur. [Pr.: -ta-ur] – Din fr. bucentaure.
BUCENTÁUR, bucentauri, s. m. (În mitologie) Centaur care avea corp de taur. [Pr.: -ta-ur] – Din fr. bucentaure.
bucentáur (-ta-ur) s. m., pl. bucentáuri
bucentáur s. m. (sil. -ta-ur), pl. bucentáuri
BUCENTÁUR s.m. 1. Centaur cu corp de taur. 2. Corabie de festivități a dogilor venețieni. [Pron. -ta-ur. / < fr. bucentaure, cf. gr. bous – bou, kentauros – centaur].
BUCENTÁUR s. m. ființă fabuloasă, jumătate om și jumătate taur. (< fr. bucentaure)
BUCENTÁUR ~i m. mit. Centaur cu corp de taur. [Sil. -ta-ur] /<fr. bucentaure
Bucentaur m. numele corăbiei aurite de pe care dogii Veneției aruncau, la încoronarea lor, un inel în valuri, drept semn de logodnă cu Adriatica: pe vechiul Bucentaur prin Veneția purtat AL.

bucentaur dex

Intrare: bucentaur
bucentaur substantiv masculin
  • silabisire: -ta-ur