bucătărie definitie

17 definiții pentru bucătărie

bucătăríe sf [At URICARIUL VII, 194/3 / Pl: ~ii / E: bucătar + -ie] 1 Încăpere în care se gătește mâncarea. 2 (Pex) Totalitata obiectelor și mijloacelor care servesc la gătirea mâncării. 3 (Fig; fam) Totalitatea accesoriilor sau acțiunilor care servesc la susținerea unei demonstrații, Ia efectuarea unei lucrări după ce s-a stabilit ideea de bază. 4 Faptul de a pregăti mâncare. 5 Mod specific (național, regional) de a pregăti mâncarea. 6 (Îs) ~ de campanie Vehicul prevăzut cu cele necesare preparării hranei calde pentru trupele aflate în deplasare.
BUCĂTĂRÍE, bucătării, s. f. 1. Cameră (sau clădire) în care se gătește mâncarea; cuhnie; p. ext. totalitatea obiectelor, a mijloacelor care servesc la gătirea mâncării. ◊ Bucătărie de campanie = vehicul prevăzut cu aparatura necesară preparării hranei calde pentru trupele aflate în deplasare. ♦ Fig. (Fam.) Totalitatea accesoriilor sau acțiunilor care servesc la susținerea unei demonstrații, la efectuarea unei lucrări după ce s-a stabilit ideea de bază. 2. Faptul de a pregăti mâncare; mod specific de a prepara mâncarea. – Bucătar + suf. -ie.
GÂNDÁC, gândaci, s. m. 1. Nume generic dat insectelor din ordinul coleopterelor sau al altor insecte asemănătoare cu coleopterele. ◊ Compuse: gândac-de-casă (sau -de-bucătărie, -negru) = șvab1; gândac-de-frasin (sau gândacul-frasinului) = cantaridă; gândac-de-mai = cărăbuș; gândac-de-făină = morar; gândac-de-Colorado = insectă coleopteră de culoare galbenă-portocalie, cu dungi longitudinale, negre pe elitre, dăunătoare cartofilor (Leptinotarsa decemlincata). 2. (De obicei determinat prin „de mătase”) Vierme-de-mătase. – Cf sb. gundelj.
BUCĂTĂRÍE, bucătării, s. f. 1. Cameră (sau clădire) în care se gătește mâncarea; cuhnie; p. ext. totalitatea obiectelor, a mijloacelor care servesc la gătirea mâncării. ◊ Bucătărie de campanie = vehicul prevăzut cu aparatura necesară preparării hranei calde pentru trupele aflate în deplasare. ♦ Fig. (Fam.) Totalitatea accesoriilor sau acțiunilor care servesc la susținerea unei demonstrații, la efectuarea unei lucrări după ce s-a stabilit ideea de bază. 2. Faptul de a pregăti mâncare; mod specific de a prepara mâncarea. – Bucătar + suf. -ie.
GÂNDÁC, gândaci, s. m. 1. Nume generic dat insectelor din ordinul coleopterelor sau al altor insecte asemănătoare cu coleopterele. ◊ Compuse: gândac-de-casă (sau -de-bucătărie, -negru) = șvab1; gândac-de-frasin (sau gândacul-frasinului) = cantaridă; gândac-de-mai = cărăbuș; gândac-de-făină = morar; gândac-de-Colorado = insectă coleopteră de culoare galbenă-portocalie, cu dungi longitudinale, negre pe elitre, dăunătoare cartofilor (Leptinotarsa decemlincata). 2. (De obicei determinat prin „de mătase”) Vierme-de-mătase. – Cf. scr. gundelj.
BUCĂTĂRÍE, bucătării, s. f. 1. Odaie (uneori clădire deosebită) prevăzută cu toate cele necesare, unde se gătesc bucatele. Arareori își scotea capul din bucătărie. PAS, L. I 46. Mama Anghelina... s-a îndreptat spre bucătărie. SADOVEANU, N. F. 20. Cum ajunge acasă, zice unei babe de la bucătărie să ia cucoșul. CREANGĂ, P. 65. ◊ Bucătărie de campanie = vehicul prevăzut cu aparatura necesară preparării hranei calde pentru trupele aflate în campanie. Bucătării de camvanie... încheiau șirul. CAMILAR, N. I 9. 2. Fel obișnuit de a găti bucatele (la un popor, într-o regiune etc.). Bucătărie romînească. Bucătărie dietetică. 3. Fig. Totalitatea lucrărilor mărunte, de ordin secundar, necesare pentru efectuarea unei lucrări mai mari. Era cel mai entuziast, cel mai harnic și nu cel mai puțin inteligent dintre tinerii care făceau, cum se zice, bucătăria gazetei. VLAHUȚĂ, O. A. III 21.
GÎNDÁC, gîndaci, s. m. Nume generic dat insectelor din ordinul coleopterelor. În mijlocul odăiei, apărie pe jos, gunoi și gîndaci fojgăind în toate părțile. CREANGĂ, A. 134. Flori cîntau în aer cu frunze îngreuiete de gîndaci ca pietre scumpe și murmurul lor împlea lumea de un cutremur voluptos. EMINESCU, N. 66. Printre luncile de roze și de flori mîndre dumbrave Zbor gîndaci ca pietre scumpe. id. O. IV 125. ◊ Compuse: gîndac-de-casă (-de-bucătărie sau negru) = șvab; gîndac-de-frasin = cantaridă; gîndac-de-mai = cărăbuș; gîndac-de-Colorado = insectă care produce stricăciuni culturilor de cartofi.
BUCĂTĂRÍE, bucătării, s. f. 1. Cameră (sau clădire) în care se gătește mâncarea. ♦ Bucătărie de campanie = vehicul prevăzut cu aparatura necesară preparării hranei calde pentru trupele aflate în campanie. 2. Fel caracteristic de a găti bucatele. Bucătărie românească. 3. Fig. Totalitatea lucrărilor mărunte necesare pentru efectuarea unei lucrări mai mari. – Din bucătar + suf. -ie.
bucătăríe s. f., art. bucătăría, g.-d. art. bucătăríei; pl. bucătăríi, art. bucătăríile
!gândác-de-bucătăríe s. m., pl. gândáci-de-bucătăríe
bucătăríe s. f., art. bucătăría, g.-d. art. bucătăríei; pl. bucătăríi, art. bucătăríile
gândác de bucătăríe s. m. + prep. + s. f.
BUCĂTĂRÍE s. (reg.) cuhnie, cuină, sobă, (înv.) magherniță, magopeție, (înv. prin Transilv. și Bucov.) cuină.
BUCĂTĂRÍE ~i f. 1) Încăpere prevăzută cu toate cele necesare pentru gătitul bucatelor. * ~ de campanie instalație ambulantă, prevăzută cu toate cele necesare pentru pregătirea hranei calde unităților militare aflate în marș. 2) Arta de a pregăti bucate. 3) fig. Totalitate a lucrărilor și problemelor mărunte care preced realizarea unei lucrări de mari proporții. /bucătar + suf. ~ie
bucătărie f. partea casei unde se gătesc bucatele.
BUCĂTĂRIE s. (reg.) cuhnie, cuină, sobă, (înv.) magherniță, magopeție, (înv., prin Transilv. și Bucov.) culină.
bucătăríe-típ s. f. Mobilă de bucătărie, care poate servi drept etalon ◊ „Dotarea unei bucătării-tip necesită un element masă-dulap și două elemente suspendate.” Sc. 16 XII 62 p. 2 (din bucătărie + tip)

bucătărie dex

Intrare: bucătărie
bucătărie substantiv feminin
Intrare: gândac-de-bucătărie
gândac-de-bucătărie substantiv masculin