bubonic definitie

10 definiții pentru bubonic

bubónică a [At: DEX2 / E: fr bubonique] (Îs) Ciumă (sau pestă) ~ Ciumă (sau pestă) care se manifestă prin buboane.
BUBÓNIC, -Ă, bubonici, -ce, adj. (În sintagma) Ciumă (sau pestă) bubonică = ciumă (sau pestă) care se manifestă prin buboane. – Din fr. bubonique.
BUBÓNICĂ adj. f. (În sintagma) Ciumă (sau pestă) bubonică = ciumă (sau pestă) care se manifestă prin buboane. – Din fr. bubonique.
BUBÓNICĂ adj. f. (Numai în expr.) Ciumă (sau pestă) bubonică = ciumă (sau pestă) care se manifestă prin abcese.
BUBÓNICĂ adj. f. (În expr.) Ciumă (sau pestă) bubonică = ciumă (sau pestă) care se manifestă prin abcese. – Fr. bubonique (<gr.).
!bubónic adj. m., pl. bubónici; f. bubónică, pl. bubónice
bubónic adj. m., pl. bubónici; f. sg. bubónică, pl. bubónice
BUBÓNIC, -Ă adj. Referitor la bubon, care se manifestă printr-un bubon. ◊ Ciumă (sau pestă) bubonică = ciumă (sau pestă) manifestată prin abcese. [< fr. bubonique].
BUBÓNICĂ adj. ~ ciumă (sau pestă) ~ă = ciumă (pestă) manifestată prin abcese. (< fr. bubonique)
*bubónic, -ă adj. (fr. bubonique, d. bubon, bubon). Med. Care se manifestă pin buboane. Cĭumă bubonică. V. cĭumă.

bubonic dex

Intrare: bubonic
bubonic adjectiv