Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
9 definiții pentru bubiță
bubíță2 sf [At: LIUBA, ap. DA / Pl: ~țe / E: bubă2 + -iță] (Reg) Larva viermelui de mătase.
bubíță1 sf [At: DDRF / Pl: ~țe / E: bubă1 + -iță] 1-2 (Șhp) Bubă1 (1) mică.
BUBÍȚĂ, bubițe, s. f. Bubuliță. – Bubă + suf. -iță.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
BUBÍȚĂ, bubițe, s. f. Bubuliță. – Bubă + suf. -iță.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
bubíță s. f., g.-d. art. bubíței; pl. bubíțe
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
bubíță s. f., g.-d. art. bubíței; pl. bubíțe
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
BUBÍȚĂ s. (MED.) bubuliță, (pop.) zgaibă, zgrăbunță. (Are o ~ pe mână.)
- sursa: Sinonime 2002
- permalink
BUBIȚĂ s. (MED.) bubuliță, (pop.) zgaibă, zgrăbunță. (Are o ~ pe mînă.)
- sursa: Sinonime82 1982
- permalink
Bubiță dex online | sinonim
Bubiță definitie
Intrare: bubiță
bubiță substantiv feminin
