Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

b├║b─â1 sf [At: CANTEMIR, H R. 347 / Pl: ~be / E: ucr đ▒yđ▒a] 1 Umfl─âtur─â a ╚Ťesutului celular subcutanat (cu caracter purulent) Si: abces, b─â╚Öic─â, bolf─â, buburuz─â, co╚Ö, furnicel, pustul─â, pu╚Ötea, robie, tumor─â, uim─â, ulcior, zgaib─â, zgr─âbun╚Ť─â. 2 (Spc) V─ârsat. 3 (Fig) Necaz. 4 (Fig) Hib─â. 5 (├Ävp; ├«e) A merge cu ~ba A merge cu m├óncarea la o l─âuz─â. 6 (Pop; ├«e) A umbla cu cineva ca cu o ~ coapt─â A menaja pe cineva. 7 (Pfm; ├«e) A sparge ~ba A da totul pe fa╚Ť─â. 8 (Fig; fam) Parte dificil─â a unei probleme. 9 (Fig; reg) Rou─â. 10 (Pop; ├«s) ~ albastr─â Umfl─âtur─â care se face la ├«ncheieturile degetelor. 11 (Pop; ├«c) ~ ├«n-cap Boal─â a vitelor. 12 (Pop; ├«c) ~ be-de-plecate Umfl─âturi care ies la gur─â ├«n urma inger─ârii anumitor alimente alterate (sau ├«n cantitate prea mare). 13 (Pop; ├«s) -be dulci Bube mici ╚Öi numeroase care apar la copii ├«n jurul gurii. 14 (Pop; ├«s) ~ba m├ónzului Umfl─âtur─â pe faringele m├ónjilor. 15 (Pop; ├«s) ~ neagr─â (sau ~ rea, sau ~ la inim─â) Umfl─âtur─â (v├ón─ât─â) la ├«ncheieturi. 16 (Pop; ├«c) ~p─âr Boal─â uman─â (nedefinit─â clar). 17 (Pop; ├«c)~ putred─â-├«n-gur─â Scorbut. 18 (Pop; ├«s) ~ ro╚Öie Bub─â mic─â ce iese la febr─â. 19 (Pop; ├«c) ~be-spurcate Spurcat. 20 (Pop; ├«s; lpl) -bele stric─âturii Lepr─â. 21 (Pop; ├«s) ~ ba tr├ónjilor Pelagr─â. 22 (Pop; ├«s) ~ v├ón─ât─â B─â╚Öic─â ce apare mai ales la m├óini ╚Öi la picioare, ├«ntre degete ╚Öi podul palmei sau talp─â. 23 (Reg; ├«c) S─ârb─âtoarea ~-belor Sf├ónta Varvara. 24 (Reg; spc) Durere de m─âsele ╚Öi de din╚Ťi (asociat─â umfl─âturilor). 25 (Reg) Gu╚Öter (Lacerta viridis). 26 (Pex) Ran─â. 27 (Pan) Nod mic pe coaja fructelor. 28 (Fig; fam) Defec╚Ťiune (a unui sistem tehnic).
bub─â2 sf [At: MARIAN, INS. 279 / Pl: ~be / E: srb buba] (Reg) Larva viermelui de m─âtase.
B├ÜB─é, bube, s. f. 1. Nume generic dat umfl─âturilor cu caracter purulent ale ╚Ťesutului celular de sub piele. ÔŚŐ Expr. A umbla cu cineva ca cu o bub─â coapt─â = a menaja pe cineva. (Fam.) S-a spart buba = s-a dat totul pe fa╚Ť─â; s-a dezv─âluit totul. ÔŚŐ Compuse: (pop.) bub─â-neagr─â = dalac; bube-dulci = bubuli╚Ťe dese, de natur─â infec╚Ťioas─â, care apar ├«n special la copii, ├«n jurul gurii, pe cap etc.; buba-m├ónzului = gurm─â. ÔÖŽ (Pop.) Ran─â. 2. Fig. (Fam.) Punct slab, parte delicat─â, dificil─â a unei probleme. ÔÖŽ Defect, defec╚Ťiune (a unui sistem tehnic). ÔÇô Cf. ucr. buba.
B├ÜB─é, bube, s. f. 1. Nume generic dat umfl─âturilor cu caracter purulent ale ╚Ťesutului celular de sub piele. ÔŚŐ Expr. A umbla cu cineva ca cu o bub─â coapt─â = a menaja pe cineva. (Fam.) S-a spart buba = s-a dat totul pe fa╚Ť─â; s-a dezv─âluit totul. ÔŚŐ Compuse: (pop.) bub─â-neagr─â = dalac; bube-dulci = bubuli╚Ťe dese, de natur─â infec╚Ťioas─â, care apar ├«n special la copii, ├«n jurul gurii, pe cap etc.; buba-m├ónzului = gurm─â. ÔÖŽ Ran─â. 2. Fig. (Fam.) Punct slab, parte delicat─â, dificil─â a unei probleme. ÔÖŽ Defect, defec╚Ťiune (a unui sistem tehnic). ÔÇô Cf. ucr. buba.
B├ÜB─é, bube, s. f. 1. Nume generic dat umfl─âturilor cu caracter purulent ale ╚Ťesutului celular de sub piele. V. abces, buboi, furuncul. Se pricepea s─â t─âm─âduiasc─â jupuiturile, bubele. PAS, L. I 71. Ce n-a f─âcut el ca s─â se cure╚Ťe de bube? ISPIRESCU, L. 386. Am f─âcut o bub─â-n cap. ╚śEZ. III 201. ÔŚŐ Expr. A umbla cu cineva ca cu o bub─â coapt─â = a menaja pe cineva. ÔŚŐ Compuse: (popular) bub─â-neagr─â = dalac. [Filozofii m─âriei-tale] dobitoace s─â fie ╚Öi s─â-i taie casapii; casapi s─â fie ╚Öi s─â piar─â de bub─â-neagr─â. SADOVEANU, D. P. 102; bube-dulci = bubuli╚Ťe dese, de natur─â infec╚Ťioas─â, care se ivesc ├«n special la copii, de obicei ├«n jurul gurii sau pe cap. ÔŚŐ Fig. ╚śtiu, dragul maichii, c─â buba ta e la inim─â, de m├«nie ╚Öi obid─â. SADOVEANU, M. C. 50. ÔÖŽ Ran─â. Dup─â ce veni ursul la d├«nsul, [╚Üugulea] se c─âzni p├«n─â ce ├«i scoase steapul, apoi ├«l leg─â la bub─â. ISPIRESCU, L. 326. ÔŚŐ Fig. Punct slab, parte ginga╚Ö─â, delicat─â, plin─â de dificult─â╚Ťi a unei probleme. ├Än alte p─âr╚Ťi oamenii se lupt─â ├«mpotriva ei [a nedrept─â╚Ťii], pe c├«nd noi o privim ca o stare normal─â! Asta e buba cea mare. REBREANU, R. I 65. ÔŚŐ Expr. ├Äi ╚Ötiu eu buba = ╚Ötiu eu ce necaz sau ce punct slab are. ÔÖŽ ├Äncurc─âtur─â, dificultate. Sta╚Ťi, c─â d-aici ├«ncepe buba cu Miai. PREDA, ├Ä. 82.
B├ÜB─é, bube, s. f. 1. Nume dat umfl─âturilor cu caracter purulent ale ╚Ťesutului celular de sub piele. ÔŚŐ Expr. A umbla cu cineva ca cu o bub─â coapt─â = a menaja pe cineva. S-a spart buba = s-a dat totul pe fa╚Ť─â, s-a dezv─âluit totul. ÔŚŐ Compuse: (pop.) bub─â-neagr─â = dalac; bube-dulci = bubuli╚Ťe dese, de natur─â infec╚Ťioas─â, care se ivesc ├«n special la copii, ├«n jurul gurii, pe cap etc. ÔÖŽ Ran─â. 2. Fig. Punct slab, parte delicat─â a unei probleme; dificultate. ÔŚŐ Expr. ├Äi ╚Ötiu eu buba = ╚Ötiu eu ce necaz sau ce punct slab are. ÔÇô Comp. ucr. buba.
b├║b─â s. f., g.-d. art. b├║bei; pl. b├║be
b├║b─â-ne├ígr─â (dalac) (-nea-gr─â) s. f., g.-d. art. b├║bei-n├ęgre; pl. b├║be-n├ęgre
!b├║be-d├║lci (herpes) s. f. pl.
b├║b─â s. f., g.-d. art. b├║bei; pl. b├║be
b├║b─â-ne├ígr─â s. f. (sil. -gr─â), pl. b├║be-n├ęgre
b├║be d├║lci s. f. + adj.
BUBA-├ŹNIMII s. v. piperul-lupului, popilnic.
BUBA-MÂNZULUI s. v. gurmă.
BÚBĂ s. (MED.) 1. v. rană. 2. bube dulci v. impetigo.
BÚBĂ s. v. antrax, cărbune, dalac, pelagră, pustulă malignă, variolă, vărsat.
BUBĂ REÁ s. v. antrax, cărbune, dalac, pustulă malignă.
BUBĂ-NEÁGRĂ s. v. antrax, cărbune, dalac, pustulă malignă.
BÚBE s. pl. v. scarlatină.
BURUIANĂ-DE-BÚBĂ s. v. salvie.
BURUIANĂ-DE-BUBĂ-NEÁGRĂ s. v. părul-fetei.
BURUIANĂ-DE-BUBĂ-REÁ s. v. spanac-porcesc.
BURUIANĂ-DEÁ-BUBĂ s. v. gogoașă, păpălău.
FRUNZĂ-DE-BUBĂ-REÁ s. v. buberic.
N─éSTURA╚ś-DE-B├ÜBE s. v. sipic─â.
b├║b─â (b├║be), s. f. ÔÇô Umfl─âtur─â, abces, buboi. Crea╚Ťie expresiv─â, cf. lat. *buba, de unde fr. bube, sp. bu(b)a, port. bouba ╚Öi pe de alt─â parte, gr. ╬▓╬┐¤ů╬▓¤Ä╬Ż (Diez, Gramm., I, 91), de unde gr. ╬╝¤Ç╬┐߯╗╬╝¤Ç╬▒ ÔÇ×larv─âÔÇŁ, alb. bub├ź (Cihac, II, 640); cf. ╚Öi bg., sb. buba ÔÇ×vierme de m─âtaseÔÇŁ, rut. buba ÔÇ×umfl─âtur─âÔÇŁ. Nu pare posibil─â der. direct─â din lat., propus─â de Koerting 1609, cf. Densusianu, Hlr., 365; nu este sigur─â nici der. din sl. propus─â de DAR, datorit─â diferen╚Ťelor semantice. Este mai probabil s─â fie vorba de crea╚Ťii spontane, care coincid ├«n multe limbi ├«n acela╚Öi timp, cf. fr. bobo. Der. abub─â, s. f. (dalac, bub─â-neagr─â); buba, vb. (a avea abcese; a se molipsi de v─ârsat); bubat, adj. (plin de bube, care are dalac; infectat); bubat, s. n. (v─ârsat); bubi╚Ť─â, s. f. (zgaib─â; boal─â a cartofului); buboi, s. n. (furuncul); buboios, adj. (plin de bub─â); bubo╚Öa (var. bobo╚Öa), vb. (a se umfla), pe care DAR ├«l leag─â ├«n mod eronat de bobo╚Ö; buburos, adj. (bubos); buburo╚Öa, vb. (a se scof├«lci); bubuli╚Ť─â, s. f. (zgaib─â, co╚Ö); buburuz (var. buburuz─â, buburez, buburu╚Ť─â), s. n. (cocolo╚Ö, bulg─âre, grunz, orice mas─â rotund─â mic─â; g─ârg─âri╚Ť─â, Coccinella septempunctata), probabil derivat pe baza suf. -z─â, cum s├«nt coac─âz─â, pup─âz─â (Densusianu, Bausteine, 478, ├«l consider─â der. de la bumb); buburuzos, adj. (granulos); bob├«lc─â, s. f. (amigdalit─â), contaminare a lui bub─â cu g├«lc─â; bubu╚Ölie, s. f. (boab─â). Dup─â Candrea, Elementele, 407, sb. bubulijca, bubolica provine din rom. bubuli╚Ť─â. ├Äntruc├«t rezultatele spontane coincid adesea, buburuz─â prezint─â o analogie cu sp. burujo, sard. boborrissina ÔÇ×furnic─âÔÇŁ (Wagner 300).
B├ÜB─é ~e f. 1) Umfl─âtur─â purulent─â, provocat─â de o infec╚Ťie a ╚Ťesutului celular subcutanat. * ~-neagr─â boal─â molipsitoare a vitelor (transmisibil─â ╚Öi omului), manifestat─â prin abcese pulmonare, gastrointestinale ╚Öi prin simptome de colaps; antrax; c─ârbune. ~e-dulci bubuli╚Ťe contagioase, care apar la copii ├«n jurul gurii ╚Öi pe cap. S-a spart ~a s-au dat toate la iveal─â; au ie╚Öit toate la suprafa╚Ť─â. 2) fam. V─ât─âmare local─â a unui ╚Ťesut organic, cauzat─â de o traum─â; ran─â; plag─â; leziune. 3) fig. fam. Punct dificil ╚Öi delicat al unei discu╚Ťii, probleme, situa╚Ťii etc. [G.-D. bubei] /<ucr. buba
bubă f. 1. umflătură dureroasă cu puroiu; buba oii, boală lipicioasă a oilor, numită și dalac; buba mânzului, boală lipicioasă a cailor, numită și răpciugă; pl. bube dulci, se fac mai ales la copii, pe cap și pe lângă buze; 2. asperitate asemenea bubelor (pe plante sau fructe): 3. fig. rău grav, durere sufletească: asta-i buba. [Slav. BUBA].
b├║b─â f., pl. e (lat. pop. *buba, de unde ╚Öi fr. bube, bub─â, d. vgr. bub├│n, bolf─â, ├«nrudit cu ngr. b├║ba, c─âpc─âun, alb. bub─â, s├«rb. bg. b├║ba, g├«ndac de matas─â, insect, c─âpc─âun, rut. b├║ba, ran─â, durere, b├║blyk, biscot, precum ╚Öi cu rom. bulbuc. Cp. ╚Öi cu bumbac). Pustul─â, erup╚Ťiune purulent─â pe pele. Fig. Durere, boal─â: ura pe cel harnic e buba lene╚Öulu─ş. Buba cea rea, sugel. Bube dulc─ş, eczem─â, bube care le ─şese copiilor ma─ş ales pe la gur─â ╚Öi pe care poporu le trateaz─â cu drojdie de cafea. Vest. A bub─â (adic─â ÔÇ×acea bub─âÔÇŁ, scris gre╚Öit ├íbub─â, c─â gen. e ÔÇ×─âle─ş bubeÔÇŁ, adic─â ÔÇ×cele─ş bubeÔÇŁ), abces alveolar.
buba mînzului s. v. GURMĂ.
buba-inimii s. v. PIPERUL-LUPULUI. POPILNIC.
bub─â s. v. ANTRAX. C─éRBUNE. DALAC. PELAGR─é. PUSTUL─é MALIGN─é. VARIOL─é. V─éRSAT.
BUBĂ s. (MED.) l. leziune, plagă, rană, (pop.) meteahnă, (înv. și reg.) beleaznă, (reg.) oajdă, (înv.) rănitură. (Are o ~ adîncă.) 2. bube dulci = impetigo, (reg.) zgaibe dulci (pl.).
bub─â neagr─â s. v. ANTRAX. C─éRBUNE. DALAC. PUSTUL─é MALIGN─é.
bub─â rea s. v. ANTRAX. C─éRBUNE. DALAC. PUSTUL─é MALIGN─é.
bube s. pl. v. SCARLATIN─é.
buruian─â-de-bub─â s. v. SALVIE.
buruian─â-de-bub─â-neagr─â s. v. P─éRUL-FETEI.
buruian─â-de-bub─â-rea s. v. SPANAC-PORCESC.
frunz─â-de-bub─â-rea s. v. BUBERIC.
năsturaș-de-bube s. v. SIPICĂ.
b├║b─â, bube, s.f. ÔÇô (med.) Umfl─âtur─â, abces. Bubele Frumu╚Öelelor = v─ârsat de v├ónt (poate fi ╚Öi scarlatin─â sau pojar); afec╚Ťiune epidermic─â contagioas─â. ÔÇ×Bube ap─ârute pe corp, despre care se crede c─â sunt produse de spiritele malefice, st─âp├óne ale v├ónturilorÔÇŁ (Bil╚Ťiu, 2001). ÔÖŽ Buba rea: ÔÇ×├Än urma multor m├ónc─âruri grele ╚Öi de multe ori nes─ân─âtoase ce le m─ân├ónc─â ╚Ť─âr─ânimea ├«n Maramure╚Ö, de cele mai multe ori i se pricinuie╚Öte dureri grele de stomac ce ├«╚Öi au denumirea de bub─â rea. Se mai nume╚Öte a╚Öa orice fel de inflama╚Ťie dureroas─â pe corpÔÇŁ (B├órlea, 1924, II: 472); ÔÇ×C─â numai mi s-o aruncat / Buba cea rea dup─â capÔÇŁ (idem, 96). ÔÇô Din srb. buba ÔÇ×vierme de m─âtaseÔÇŁ (DA); din ucr. buba ÔÇ×umfl─âtur─âÔÇŁ (DEX, MDA); crea╚Ťie expresiv─â (DER).
b├║b─â, -e, s.f. ÔÇô (med.) Umfl─âtur─â, abces. Bubele Frumu╚Öelelor = v─ârsat de v├ónt (poate fi ╚Öi scarlatin─â sau pojar); afec╚Ťiune epidermic─â contagioas─â. ÔÇ×Bube ap─ârute pe corp, despre care se crede c─â sunt produse de aceste spirite malefice, st─âp├óne ale v├ónturilorÔÇŁ (Bil╚Ťiu 2001). ÔÖŽ Buba rea: ÔÇ×├Än urma multor m├ónc─âruri grele ╚Öi de multe ori nes─ân─âtoase ce le m─ân├ónc─â ╚Ť─âr─ânimea ├«n Maramure╚Ö, de cele mai multe ori i se pricinuie╚Öte dureri grele de stomac ce ├«╚Öi au denumirea de bub─â rea. Se mai nume╚Öte a╚Öa orice fel de inflama╚Ťie dureroas─â pe corpÔÇŁ (B├órlea 1924 II: 472); ÔÇ×C─â numai mi s-o aruncat / Buba cea rea dup─â capÔÇŁ (idem, 96). ÔÇô Din srb. buba ÔÇ×vierme de m─âtaseÔÇŁ (DA); ucr. buba ÔÇ×umfl─âtur─âÔÇŁ (DEX); crea╚Ťie spontan─â (DER).
BUB─é subst. 1. ÔÇô fam., buc. (M Put 131); Bub─âil─â (Am; Ard). 2. Bubatu, I. (AO XVI 361). 3. Bubele, Ion, mold. 4. Bubin (Giur 93). 5. Bubu, fam., ard., 1726 (Pa╚Ö); -l, olt., 1605 (Sd VI 461), cf. expresia ÔÇ×bubuÔÇŁ ├«n limbajul copiilor. 6. Bubuia, ╚Ťig. (16 B I. 7. Cf. Bubulac prof., act. 8. Bubulete, C. act. 9. Bubulic─â, fam., ar. (Cara 34). 10. Bubolea t.
a avea bube-n cap expr. 1. (intl.) a avea antecedente penale. 2. a avea un trecut dubios
a ╚Öti unde-i buba expr. 1. a fi con╚Ötient de sursa unui necaz. 2. a depista cauza unei defec╚Ťiuni.
bub─â, bube s. f. 1. (intl.) inel, ghiul. 2. punct slab, parte delicat─â (a unei probleme). 3. defect, defec╚Ťiune. 4. (vulg.) vulv─â, vagin.

Bub─â dex online | sinonim

Bub─â definitie

Intrare: bub─â
bub─â substantiv feminin
Intrare: Bub─â
Bub─â
Intrare: bub─â-neagr─â
bub─â-neagr─â substantiv feminin
Intrare: bube-dulci
bube-dulci substantiv feminin plural
Intrare: buba-inimii
buba-inimii substantiv feminin articulat
Intrare: buba-mânzului
buba-mânzului substantiv feminin articulat
Intrare: buruian─â-de-bub─â
buruian─â-de-bub─â substantiv feminin
Intrare: buruian─â-de-bub─â-neagr─â
buruian─â-de-bub─â-neagr─â substantiv feminin
Intrare: buruian─â-de-bub─â-rea
buruian─â-de-bub─â-rea substantiv feminin