bușon fuzibil definitie

14 definiții pentru bușon fuzibil

bușón sn [At: ALAS 25 VII 1937, 9/1 / Pl: ~oane / E: fr bouchon] (Mai ales în limbajul tehnic; frm) 1 Dop. 2 (Spc) Dop din plută, cauciuc, lemn etc. prevăzut cu ghivent. 3 Piesă de porțelan de formă cilindrică, conținând un fir fuzibil și făcând parte din siguranța fuzibilă a unui circuit electric. 4 (Zth) Șomoiog de paie sau de fân, cu care se bușumă calul pe păr.
BUȘÓN, bușoane, s. n. 1. Dop din plută, cauciuc, lemn etc. prevăzut cu ghivent. 2. Piesă cilindrică de porțelan, care face parte din dispozitivul de siguranță al unui circuit electric. – Din fr. bouchon.
BUȘÓN, bușoane, s. n. 1. Dop din plută, cauciuc, lemn etc. prevăzut cu ghivent. 2. Piesă cilindrică de porțelan, care face parte din dispozitivul de siguranță al unui circuit electric. – Din fr. bouchon.
BUȘÓN, bușoane, s. n. (Mai ales în limbajul tehnic) Dop (în special de metal), prevăzut cu un ghivent. Își încorda toate puterile... ca să desfacă bușonul radiatorului. DUMITRIU, N. 271. ♦ Piesă de porțelan, de formă cilindrică, făcînd parte din dispozitivul de siguranță al unui circuit electric.
BUȘÓN, bușoane, s. n. 1. Dop prevăzut cu ghivent. 2. Piesă cilindrică de porțelan, care face parte din dispozitivul de siguranță al unui circuit electric. – Fr. bouchon.
bușón s. n., pl. bușoáne
bușón s. n., pl. bușoáne
BUȘON FUZÍBIL s. (FIZ.) patron.
BUȘÓN s.n. 1. Dop (cu ghivent). 2. Piesă cilindrică care face parte din dispozitivul de siguranță al unui circuit electric; patron (3). [Pl. -oane. /< fr. bouchon].
BUȘÓN s. n. 1. dop (cu ghivent.) 2. piesă cilindrică din dispozitivul de siguranță al unui circuit electric; patron1 (3). (< fr. bouchon)
BUȘÓN ~oáne n. 1) Dop prevăzut cu filet. 2) Piesă cilindrică (de porțelan), care, făcând parte din dispozitivul de siguranță al unui circuit electric, conține firul fuzibil al acestuia. /<fr. bouchon
BUȘON s. (Fiz.) patron.
a face respirație gură la gură / bușon la bușon expr. (glum.) a săruta pe gură.
bușon, bușoane s. n. (glum.) gură.

bușon fuzibil dex