Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 901161:

BRÚMĂ2 s. f. (Franțuzism rar) Ceață, negură. În ocolul din față, pe bruma căzută din strălucirea lunii, se deslușeau pînă și umbra și tremurarea firelor de paie, împrăștiate de vînt. CAZABAN, V. 118.

Bruma dex online | sinonim

Bruma definitie