Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 1040924:

bruia vt [At: DN2 / P: bru-ia / Pzi: ~ iez / E: fr brouiller] 1 A perturba recepția unor semnale electromagnetice, a unei emisiuni radiofonice. 2 (Fig; fam) A face gălăgie, astfel că cei care vorbesc nu se aud.

Bruiere dex online | sinonim

Bruiere definitie