Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru broscoi

brosc├│i sm [At: I. GOLESCU, ap. ZANNE, P. I, 339 / Pl: ~ / E: broasc─â + -oi] 1 Broscoaic─â. 2 Mascul al broa╚Ötei. 3 (Gm╚Ť) Copil m─âricel Si: pu╚Öti. 4 (Reg) Plant─â nedefinit─â mai ├«ndeaproape.
BROSC├ôI, broscoi, s. m. 1. Augmentativ al lui broasc─â (I). 2. Masculul broa╚Ötei (I). 3. (Glume╚Ť) Epitet dat unui copil mic. ÔÇô Broasc─â + suf. -oi.
BROSC├ôI, broscoi, s. m. 1. Augmentativ al lui broasc─â (1). 2. Masculul broa╚Ötei (1). 3. (Glume╚Ť) Epitet dat unui copil mic. ÔÇô Broasc─â + suf. -oi.
BROSCÓI, broscoi, s. m. 1. Augmentativ al lui broască (1). Broscoii din răstoacă îl insultă-n pauze. TOPÎRCEANU, B. 47. 2. Masculul broaștei.
BROSC├ôI, broscoi, s. m. 1. Augmentativ al lui broasc─â (I). 2. Masculul broa╚Ötei. 3. (Glume╚Ť) Copil.
brosc├│i s. m., pl. brosc├│i, art. brosc├│ii
brosc├│i s. m., pl. brosc├│i, art. brosc├│ii
BROSCÓI s. (ZOOL.) (reg.) broscan.
BROSCÓI ~ m. (augmentativ de la broască) 1) Masculul broaștei. 2) fam. Copil mic dolofan, cu ochii mari. /broască + suf. ~oi
broscoiu m. 1. broască râioasă; 2. (ironic) copil mic.
brosc├│─ş m., pl. tot a╚Öa. Broasc─â mare. Fig. Fam. Copil mic: m─â brosco─şule! V. borboloc.
BROSCOI s. (ZOOL.) (reg.) broscan.
broscoi, broscoi s. m. copil mic

Broscoi dex online | sinonim

Broscoi definitie

Intrare: broscoi
broscoi substantiv masculin