broscariță definitie

9 definiții pentru broscariță

broscáriță sf [At: PANȚU, PL. / V: ~căr ~ / Pl: ~țe / E: broască + -ariță] 1 Plantă erbacee acvatică din familia scheuchyeriacee, înaltă de 15-60 cm, glabră, cu foi bazilare, îngust-lineare, cu flori verzui, fructe lineare, îngustate spre bază, alipite de tulpină și desfacându-se la maturitate în trei capsule, care crește pe locuri umede (Ludwigia palustris). 2 Planta Potamogeton natans. 3 (Bot) Iarba-șerpilor (Triglochin palustre).
BROSCÁRIȚĂ, broscarițe, s. f. Denumire dată mai multor specii de plante erbacee acvatice cu flori hermafrodite, albe-verzui, dispuse în spice; notătoare (Potamogeton natans). – Broască + suf. -ariță.
BROSCÁRIȚĂ, broscarițe, s. f. Denumire dată mai multor specii de plante erbacee acvatice cu flori hermafrodite, albe-verzui, dispuse în spice; notătoare (Potamogeton). – Broască + suf. -ariță.
broscáriță (notătoare) s. f., g.-d. art. broscáriței; pl. broscárițe
broscáriță s. f., g.-d. art. broscáriței; pl. broscárițe
BROSCÁRIȚĂ s. (BOT.; Potamogeton natans) (reg.) notătoare, limba-apei, (Munt.) pașă.
broscariță f. plantă ce crește prin apele stagnante și lin curgătoare (Potamogeton natans).
broscáriță f., pl. e (d. broască). O algă (potamogéton natans).
BROSCARIȚĂ s. (BOT.; Potamogeton natans) (pop.) notătoare, limba-apei, (Munt.) pașă.

broscariță dex

Intrare: broscariță
broscariță substantiv feminin