Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

16 defini╚Ťii pentru brom

brom sn [At: TDRG / Pl: ~uri / E: fr brome] Element chimic lichid, metaloid, de culoare roșu închis, cu miros pătrunzător, asemenea clorului.
BROM s. n. Element chimic lichid, metaloid de culoare ro╚Öie-├«nchis, toxic, cu miros nepl─âcut, p─âtrunz─âtor, ├«ntrebuin╚Ťat ├«n industria chimic─â, farmaceutic─â etc. ÔÇô Din fr. brome.
BROM s. n. Element chimic lichid, metaloid de culoare ro╚Öu-├«nchis, toxic, cu miros nepl─âcut, p─âtrunz─âtor, ├«ntrebuin╚Ťat ├«n industria chimic─â, farmaceutic─â etc. ÔÇô Din fr. brome.
BROM s. n. Metaloid ├«n stare lichid─â la temperatura obi╚Önuit─â, de culoare ro╚Öie-├«nchis─â, toxic, cu miros p─âtrunz─âtor, asem─ân─âtor cu clorul; se ├«ntrebuin╚Ťeaz─â ├«n industria chimic─â ╚Öi farmaceutic─â ╚Öi la fabricarea gazelor de lupt─â.
BROM s. n. Metaloid lichid, de culoare ro╚Öie-├«nchis─â, toxic, cu miros p─âtrunz─âtor, ├«ntrebuin╚Ťat ├«n industria chimic─â, farmaceutic─â etc. ÔÇô Fr. brome (<gr.).
brom s. n.; simb. Br
brom s. n.; simb. Br
BROM s.n. Metaloid lichid, ro╚Öu-brun, toxic, cu miros nepl─âcut, ├«ntrebuin╚Ťat ├«n industria chimic─â, farmaceutic─â etc. [< fr. brome, cf. gr. bromos ÔÇô miros ur├ót].
BROM1 s. n. metaloid lichid, ro╚Öu-brun, cu miros ├«n╚Ťep─âtor, foarte toxic. (< fr. brome)
BROM2(O)- elem. ÔÇ×miros fetidÔÇŁ. (< fr. brom/o/-, cf. gr. bromos)
BROM n. Metaloid lichid toxic, de culoare roșie-închisă, cu miros pătrunzător neplăcut, folosit în industria chimică, în farmaceutică și în fotografie. /<fr. brome
brom n. corp simplu lichid, brun, veninos și de un miros neplăcut, descoperit în 1826 de Balard în apele mlaștinilor sărate.
*brom n. (vgr. br├┤mos, putoare). Chim. Un corp simplu ro╚Ö cafeniu, puturos, ├«n╚Ťep─âtor ╚Öi sofocant, cu gust acru ╚Öi arz─âtor, foarte veninos. E mono-, tri-, penta- ╚Öi epta-valent, cu densitatea de 3,18 la 0┬░, cu greutatea atomic─â de 80. Ferbe la 63┬░ ╚Öi se solidific─â la -24,5┬░ pref─âc├«ndu-se ├«n lamele cenu╚Öi─ş. A fost descoperit la 1826 de Francezu Balard ├«n mla╚Ötinile s─ârate.
Br, simbol chimic pentru brom.
BROM (< fr. {i}; {s} gr. bromos ÔÇ×miros ur├«tÔÇŁ) s. n. Element chimic (Br.: nr. at. 35, m. at. 79,909, p. t. -7,3┬░C, p. f. 58,78┬░C), nemetal din familia halogenilor, lichid brun-ro╚Öiatic care dezvolt─â vapori grei, sufocan╚Ťi, cu miros nepl─âcut; are ac╚Ťiune caustic─â asupra pielii, produc├«nd arsuri grave; vaporii de b. atac─â ochii ╚Öi mucoasele; sub form─â de s─âruri (bromuri) este folosit ├«n medicin─â, ├«n fotografie etc. A fost descoperit de chimistul francez A.J. Balard ├«n 1826.
BROM-, v. BROMO-. Ôľí ~hidroz─â (v. -hidroz─â), s. f., transpira╚Ťie fetid─â.

Brom dex online | sinonim

Brom definitie

Intrare: brom (subst.)
Br simbol
brom subst. substantiv neutru (numai) singular
Intrare: brom (pref.)
brom pref.