Dicționare ale limbii române

16 definiții pentru broda

broda vt [At: CARAGIALE, S. U. 33/5 / Pzi: ~ déz / E: fr broder] 1 A coase în relief flori sau alte figuri pe pânză, cu mâna sau cu mașina. 2 (Fig) A dezvolta o întâmplare, o poveste, adăugând detalii imaginare Cf a născoci.
BRODÁ, brodez, vb. I. Tranz. A coase o broderie pe un material textil. ♦ Fig. A dezvolta o întâmplare, o povestire, adăugând detalii imaginare; a născoci. – Din fr. broder.
BRODÁ, brodez, vb. I. Tranz. A coase o broderie pe un material textil. ♦ Fig. A dezvolta o întâmplare, o povestire, adăugând detalii imaginare; a născoci. – Din fr. broder.
BRODÁ, brodez, vb. I. Tranz. (Folosit și absolut) A coase flori sau alte ornamente (cu mîna sau cu mașina) pe o pînză, pe o stofă, pe o țesătură de mătase etc.; a coase la gherghef. A broda cu mătase. A broda o monogramă. ◊ Fig. A dezvolta, a născoci, a inventa (înflorind ceva). Muzicanții oare nu s-ar găsi destui ca să brodeze o arie demnă pe vorbele cîntecului răsplătit? ANGHEL, PR. 192. În genere, se brodează cu sarcasm... pe tema lipsei de merit a multora dintre medaliați. CARAGIALE, S. U. 33.
BRODÁ, brodez, vb. I. Tranz. A coase o broderie. ♦ Fig. A dezvolta, a inventa. – Fr. broder.
brodá (a ~) vb., ind. prez. 3 brodeáză
brodá vb., ind. prez. 1 sg. brodéz, 3 sg. și pl. brodeáză
BRODÁ vb. a coase, (reg.) a împistri, (Transilv. și Maram.) a chindisi, (prin Maram.) a popistri, (prin Ban. și Transilv.) a șlingui, (prin Transilv.) a ștricăni. (~ cu flori; a ~ la gherghef.)
BRODÁ vb. v. inventa, născoci, plăsmui, scorni, ticlui.
BRODÁ vb. I. tr. 1. A coase pe o țesătură (flori, ornamente etc.); a coase la gherghef. 2. (Fig.) A inventa, a dezvolta, a născoci. [< fr. broder].
BRODÁ vb. tr. 1. a coase o broderie (1). 2. (fig.) a inventa, a născoci. (< fr. broder)
brodá (brodéz, -ít), vb.1. A coase o broderie. – 2. A înfrumuseța, a exagera o povestire. Fr. broder. – Der. broderie, s. f. din fr. broderie.
A BRODÁ ~éz tranz. 1) (țesături) A orna cu broderii. 2) fig. A crea în imaginație în mod arbitrar; a ticlui; a izvodi; a născoci; a inventa. /<fr. broder
brodà v. 1. a face pe o stofă desenuri în relief, a coase cu flori la gherghef; 2. fig. a amplifica, a face desvoltări accesorii.
*brodéz v. tr. (fr. broder, îld. border, a garnisi pe marginĭ). Fac pe o stofă de semne în relief cu acu saŭ războĭu. Fig. Amplific, înfloresc: a broda o istorie. În Trans. chindisesc.
BRODA vb. a coase, (reg.) a împistri, (Transilv. și Maram.) a chindisi, (prin Maram.) a popistri, (prin Ban. și Transilv.) a șlingui, (prin Transilv.) a ștricăni. (~ cu flori; a ~ la gherghef.)

Broda dex online | sinonim

Broda definitie

Intrare: broda
broda verb grupa I conjugarea a II-a