broboni definitie

16 definiții pentru broboni

broboná vtr [At: DELAVRANCEA, S. 118/ Pzi: ~ néz / E: broboană] 1-2 A (se) broboni (1-2).
broboní vtr [At: VLAHUȚĂ, D. 186 / Pzi: ~ nesc / E: brobona ccs] 1-2 A (se) acoperi cu broboane Si: a (se) brobona (1-2).
BROBONÁ vb. I v. broboni.
BROBONÍ, brobonesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) acoperi cu broboane. [Var.: broboná vb. I] – Din broboană.
BROBONÁ vb. I v. broboni.
BROBONÍ, brobonesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) acoperi cu broboane. [Var.: broboná vb. I] – Din broboană.
BROBONÁ vb. I v. broboni.
BROBONÍ, pers. 3 brobonește, vb. IV. Tranz. (Despre sudoare, nădușeală) A acoperi (fața, fruntea etc.) cu broboane. Sudoarea îi izvora pe la rădăcina perilor și-i brobonea fruntea. VLAHUȚĂ,O. A. 106. ◊ Refl. (Despre frunte, față) Fruntea i s-a brobonit de sudoare rece, iar în creier s-a învolburat o apă tulbure, cînd fierbinte, cînd înghețată. POPA, V. 12. Fruntea lui Dan se broboni de sudoare. VLAHUȚĂ, O. A. III 112. – Variantă: broboná, pers. 3 brobonează (DELAVRANCEA, S. 118), vb. I.
BROBONÁ vb. I. v. broboni.
BROBONÍ, brobonesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) acoperi cu broboane. [Var.: broboná vb. I] – Din broboană.
broboní (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. brobonésc, imperf. 3 sg. broboneá; conj. prez. 3 să broboneáscă
broboní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. brobonésc, imperf. 3 sg. broboneá; conj. prez. 3 sg. și pl. broboneáscă
A BROBONÍ ~ésc tranz. A face să se brobonească. /Din broboană
A SE BROBONÍ mă ~ésc intranz. A se acoperi cu broboane. /Din broboană
brobonì v. a acoperi cu picături sau bășici, a bășica; o sudoare rece îi broboni fruntea.
*brobonéz v. tr. (d. broboană). Acoper cu broboane: o sudoare rece îĭ brobonă fruntea. V. refl. Fruntea i se brobonase de sudoare. – Și îmbr-. V. boboșez și buburez.

broboni dex

Intrare: broboni
brobona reflexiv tranzitiv conjugarea a II-a grupa I verb
broboni conjugarea a VI-a tranzitiv grupa a IV-a verb reflexiv