26 definiții pentru briliantină
briantínă sf [At: DA / V: brilian~, brilan~ / Pl: ~ne / E: fr brillantine] 1 Produs cosmetic pentru ungerea părului. 2 (Înv) Praf mineral cu care se curăță vasele de aramă. briliantín, ~ă a [At: ALECSANDRI, P. III, 365 / Pl: ~i, ~e / E: briliant + -in] (Înv) Care strălucește ca briliantul. briliantínă sf vz briantină BRIANTÍNĂ s. f. Produs cosmetic gras, lichid sau de consistența unei paste, care servește pentru a da strălucire părului. [
Pr.: bri-an-. –
Var.:
briliantină s. f.] – Din
fr. brillantine. BRILIANTÍN, -Ă, briliantini, -e,
adj. (
Înv.) Care strălucește ca briliantul (
1). [
Pr.: -li-an-] – Din
briliant. BRILIANTÍNĂ s. f. v. briantină. BRIANTÍNĂ s. f. Produs cosmetic gras, lichid sau de consistența unei paste, care servește pentru a da strălucire părului. [
Pr.: bri-an- –
Var.:
briliantínă s. f.] – Din
fr. brillantine. BRILIANTÍN, -Ă, briliantini, -e,
adj. (
Înv.) Care strălucește ca briliantul (
1).[
Pr.: -li-an-] – Din
briliant. BRILIANTÍNĂ s. f. v. briantină. BRIANTÍNĂ s. f. Produs cosmetic lichid său în formă de pastă, parfumat, preparat din uleiuri sau grăsimi, care se întrebuințează la îngrijirea părului. – Pronunțat: bri-an-. – Variantă:
briliantínă (DUMITRIU, V. L. 78)
s. f. BRILIANTÍN, -Ă, briliantini, -e,
adj. (Învechit) Care strălucește ca briliantul. Pe-nfloritul ei obraz Luce-o rouă briliantină. ALECSANDRI, P. A. 191. – Pronunțat: -li-an-.
BRILIANTÍNĂ s. f. v. briantină. BRIANTÍNĂ s. f. Produs cosmetic uleios, care servește la îngrijirea părului. [
Var.:
briliantínă s. f.] –
Fr. brillantine. BRILIANTÍN, -Ă, briliantini, -e,
adj. (
Înv.) Care strălucește ca briliantul. – Din
briliant1. BRILIANTÍNĂ s. f. v. briantină. briantínă (bri-an-)
s. f.,
g.-d. art. briantínei
briliantín (
înv.) (-li-an-)
adj. m.,
pl. briliantíni;
f. briliantínă,
pl. briliantíne
briantínă s. f. (sil. bri-an-), g.-d. art. briantínei briliantín adj. m. (sil. -li-an-), pl. briliantíni; f. sg. briliantínă, pl. briliantíne BRIANTÍNĂ s.f. Preparat cosmetic uleios și parfumat, întrebuințat la îngrijirea părului. [Pron. bri-an-, var. briliantină s.f. / < fr. brillantine].
BRILIANTÍNĂ s.f. v.
briantină. BRIANTÍNĂ s. f. preparat cosmetic uleios și parfumat, folosit la îngrijirea părului. (< fr. brillantine)
BRIANTÍNĂ ~e f. Produs cosmetic uleios și parfumat, folosit pentru a da strălucire părului. [G.-D. briantinei; Sil. bri-an-] /<fr. brillantine BRILIANTÍN ~ă (~i, ~e) înv. Care are strălucire de diamant; strălucitor ca diamantul. [Sil. -li-an-] /Din briliant briliantin a. ca briliantul; pudră briliantină; fig. luce o rouă briliantină AL.
briliantină f.
1. praf pentru curățitul metalelor și al sticlelor;
2. un fel de cosmetic compus din uleiu de ricin, glicerină și spirt.
Briliantină dex online | sinonim
Briliantină definitie