Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

15 defini╚Ťii pentru brigad─â

brig├íd─â sf [At: (a. 1893) URICARIUL XXII, 475 / Pl: ~g─âzi / E: fr brigade] 1 (Mil) Unitate militar─â mare, format─â dintr-un num─âr variabil de regimente, batalioane ╚Öi divizioane. 2 Forma╚Ťie (stabil─â) de lucru, compus─â din muncitori organiza╚Ťi, adesea, pe echipe ╚Öi pe schimburi sau pe faze de opera╚Ťie, ├«n vederea ├«ndeplinirii unei sarcini de produc╚Ťie. 3 (├Äs) ~ silvic─â Subunitate silvic─â format─â din unul sau mai multe cantoane ╚Öi condus─â de un brigadier silvic. 4 (├Änv; ├«s) ~ artistic─â (de agita╚Ťie) Colectiv ├«n cadrul mi╚Öc─ârii artistice de amatori, care prezenta programe artistice (scurte) inspirate din via╚Ťa colectivului din care facea parte.
BRIG├üD─é, brig─âzi, s. f. 1. Unitate militar─â superioar─â regimentului ╚Öi inferioar─â diviziei. 2. Forma╚Ťie (stabil─â) de lucru, compus─â din muncitori organiza╚Ťi adesea pe echipe ╚Öi pe schimburi sau pe faze de opera╚Ťie, ├«n vederea ├«ndeplinirii unei sarcini de produc╚Ťie. 3. (├Än sintagma) Brigad─â silvic─â = subunitate silvic─â format─â din unul sau din mai multe cantoane ╚Öi condus─â de un brigadier silvic. 4. (Ie╚Öit din uz; ├«n sintagma) Brigad─â artistic─â = colectiv ├«n cadrul mi╚Öc─ârii artistice de amatori, care prezenta programe artistice (scurte) inspirate din via╚Ťa colectivului din care f─âcea parte. ÔÇô Din fr. brigade, rus. brigada.
BRIG├üD─é, brig─âzi, s. f. 1. Mare unitate militar─â, format─â dintr-un num─âr variabil de regimente, batalioane ╚Öi divizioane. 2. Forma╚Ťie (stabil─â) de lucru, compus─â din muncitori organiza╚Ťi adesea pe echipe ╚Öi pe schimburi sau pe faze de opera╚Ťie, ├«n vederea ├«ndeplinirii unei sarcini de produc╚Ťie. 3. (├Än sintagma) Brigad─â silvic─â = subunitate silvic─â format─â din unul sau din mai multe cantoane, ╚Öi condus─â de un brigadier silvic. 4. (Ie╚Öit din uz; ├«n sintagma) Brigad─â artistic─â = colectiv ├«n cadrul mi╚Öc─ârii artistice de amatori, care prezenta programe artistice (scurte) inspirate din via╚Ťa colectivului din care f─âcea parte. ÔÇô Din fr. brigade, rus. brigada.
BRIG├üD─é, brig─âzi, s. f. 1. Echip─â de muncitori organizat─â ├«n spirit socialist, ├«n vederea ├«ndeplinirii unei anumite sarcini de produc╚Ťie (├«n fabrici, ├«n uzine, pe ╚Öantiere etc.). Brigada [tractori╚Ötilor] ├«ncepuse, ca de obicei, cur─â╚Ťatul de fiecare zi al motoarelor. MIHALE, O. 434. Colhozul este format din brig─âzi, fiecare brigad─â are cite un ╚Öef ╚Öi la r├«ndul ei brigada este compus─â din echipe. SAHIA, U.R.S.S. 98. ÔŚŐ Brigad─â de produc╚Ťie = echip─â de muncitori agricoli, reprezent├«nd forma de baz─â a organiz─ârii muncii ├«n gospod─âriile agricole colective, care-╚Öi desf─â╚Öoar─â activitatea ├«ntr-un sector delimitat (zootehnic, viticol, legumicol, de c├«mp etc., av├«nd caracter permanent ╚Öi stabil. Brigada de produc╚Ťie este forma de buz─â a organiz─ârii muncii in gospod─âria colectiv─â. SC├ÄNTEIA, 1953, nr. 2672. Brigad─â de calitate v. calitate. Brigad─â de bun─â deservire v. deservire. Brigad─â de ╚Öoc v. ╚Öoc. 2. Subunitate (├«n administra╚Ťia p─âdurilor din cuprinsul unui ocol silvic) condus─â de un brigadier silvic ╚Öi constituit─â, la r├«ndul ei, din dou─â sau mai multe cantoane. 3. Corp de trupe alc─âtuit din dou─â regimente din aceea╚Öi arm─â. (├«n trecut) General de brigad─â.
BRIG├üD─é, brig─âzi, s. f. 1. Echip─â de muncitori organizat─â ├«n spirit socialist, ├«n vederea ├«ndeplinirii unei sarcini de produc╚Ťie. ÔŚŐ Brigad─â de produc╚Ťie = echip─â de muncitori agricoli, reprezent├ónd forma de baz─â a organiz─ârii muncii ├«n gospod─âriile agricole colective, care-╚Öi desf─â╚Öoar─â activitatea ├«ntr-un sector delimitat ╚Öi care are caracter permanent ╚Öi stabil. 2. Subunitate silvic─â format─â din mai multe cantoane (2) ╚Öi condus─â de un brigadier silvic. 3. Corp de trupe alc─âtuit din dou─â regimente din aceea╚Öi arm─â. ÔÇô Fr. brigade (rus brigada).
brigádă s. f., g.-d. art. brigắzii; pl. brigắzi
brigádă s.f., g.-d. art. brigăzii; pl. brigăzi
GENERAL DE BRIGÁDĂ s. (MIL.) (înv.) brigadier.
BRIG├üD─é s.f. 1. Echip─â organizat─â pentru anumite sarcini de produc╚Ťie. ÔŚŐ (Ie╚Öit din uz) Brigad─â artistic─â (de agita╚Ťie) = echip─â artistic─â de amatori (care, ├«n programe scurte, ├«╚Öi propuneau s─â fac─â agita╚Ťie politic─â ├«n jurul problemelor importante din via╚Ťa unei colectivit─â╚Ťi). 2. Unitate militar─â compus─â din dou─â sau trei regimente din aceea╚Öi arm─â. 3. Subunitate silvic─â format─â din mai multe cantoane (2) ╚Öi supravegheat─â de un brigadier silvic. [Pl. -g─âzi, -gade. / < fr. brigade, rus. brigada].
BRIG├üD─é s. f. 1. forma╚Ťiune (stabil─â) de lucru format din muncitori, organizat─â pentru anumite sarcini de produc╚Ťie. ÔŚŐ forma╚Ťiune de poli╚Ťie ├«ntr-un anumit scop, cu un anumit profil. ÔŚŐ ~ artistic─â = echip─â de arti╚Öti amatori care prezint─â programe scurte, inspirate din via╚Ťa colectivului din care fac parte. 2. echip─â de speciali╚Öti care controleaz─â ╚Öi ├«ndrum─â activitatea unei institu╚Ťii, ├«ntreprinderi etc. 3. mare unitate militar─â din dou─â sau trei regimente din aceea╚Öi arm─â, mai mic─â dec├ót divizia. ÔŚŐ mare unitate naval─â din ╚Öase-nou─â nave mijlocii (distrug─âtoare, submarine) sau dou─â-trei nave mici (vedete) ÔŚŐ ~─âzi interna╚Ťionale = mari unit─â╚Ťi militare constituite ├«n Spania din voluntari de diferite na╚Ťionalit─â╚Ťi ├«n r─âzboiul din 1936-1939. 4. subunitate silvic─â din mai multe cantoane (3) ╚Öi supravegheat─â de un brigadier (2). (< fr. brigade, rus. brigada)
brig├íd─â (brigß║»zi), s. f. ÔÇô 1. Mare unitate militar─â. ÔÇô 2. Forma╚Ťie de lucru pe schimburi sau pe faze. ÔÇô Fr. brigade. ÔÇô Der. brigadier (├«nv., brigadir, bragadir), s. m. (general de brigad─â; ├«n armat─â, grad inferior), din fr. brigadier.
BRIG├üD─é ~─âzi f. 1) Forma╚Ťie militar─â ampl─â, superioar─â regimentului. 2) Forma╚Ťie de lucru, compus─â, ├«n special, din muncitori sau din ╚Ť─ârani, adesea ├«mp─âr╚Ťi╚Ťi ├«n echipe, ├«n vederea realiz─ârii anumitor sarcini de produc╚Ťie. * ~ silvic─â subunitate a ocolului silvic, care ├«ngrije╚Öte anumite suprafe╚Ťe de p─âdure. [G.-D. brig─âzii] /<fr. brigade, rus. brigada
brigad─â f. 1. corp de trupe, compus din dou─â regimente ╚Öi comandat de un general; 2. jandarmi reuni╚Ťi sub ordinele unui subofi╚Ťer.
*brig├íd─â f., pl. e ╚Öi ─âz─ş (fr. brigade, d. it. brigata, ceat─â. V. brigand). Do┼ş─â regimente reunite supt comandamentu unu─ş general. Esc┼şad─â de gardi╚Öt─ş or─ş de jandarm─ş supt ordinu unu─ş ╚Öef.
GENERAL DE BRIGADĂ s. (MIL.) (înv.) brigadier.

Brigad─â dex online | sinonim

Brigad─â definitie

Intrare: brigad─â (pl. brig─âzi)
brigad─â pl. brig─âzi substantiv feminin
Intrare: brigad─â (pl. brigade)
brigad─â pl. brigade