bricolá vi [At: MDA ms / Pl: ~léz / E: fr bricoler] (Frm) 1 A face pe lângă gospodărie mici reparații sau lucrări de amenajare. 2 (Rar) A practica mai multe meserii.

bricoláj sn [At: DN3 / Pl: ~e / E: fr bricolage] (Frm) 1 Efectuare pe lângă gospodărie de mici reparații sau lucrări de amenajare. 2 (Rar) Practicare a mai multor meserii.

bricólă sf [At: LTR2 / Pl: ~le / E: fr bricole, it briccola] (În Evul Mediu) Mașină de război asemănătoare cu balista.

BRICOLÁ, bricolez, vb. I. Tranz. A face mici reparații, lucrări de amenajare într-o gospodărie. ♦ A repara provizoriu. – Din fr. bricoler.

BRICÓLĂ, bricole, s. f. Mașină de război asemănătoare cu balista, folosită mai ales în Evul Mediu. – Din fr. bricole, it. briccola.

BRICÓLĂ, bricole, s. f. Mașină de război asemănătoare cu balista, folosită mai ales în evul mediu. – Din fr. bricole, it. briccola.

*bricolá (a ~) vb., ind. prez. 3 bricoleáză

bricólă (înv.) s. f., g.-d. art. bricólei; pl. bricóle

bricolá vb., ind. prez. 1 sg. bricoléz, 3 sg. și pl. bricoleáză

bricólă s.f., g.-d. art. bricólei; pl. bricóle

BRICOLÁ vb. I. tr. (Franțuzism) A practica tot felul de meserii. ♦ A face treburi mărunte cu caracter meșteșugăresc (în gospodărie). [< fr. bricoler].

BRICÓLĂ s.f. Mașină de război asemănătoare cu balista, folosită mai ales în evul mediu. [< fr. bricole, it. briccola].

BRICOLÁ vb. tr. 1. a practica tot felul de meserii. ◊ a face treburi mărunte cu caracter meșteșugăresc (în gospodărie). 2. (fig.) a pune cap la cap. 3. a aranja, a modela în scop de înșelăciune. (< fr. bricoler)

BRICÓLĂ s. f. mașină de război, ca balista, în evul mediu. (< fr. bricole, it. briccola)

bricolá vb. I ♦ 1. A face treburi cu caracter meșteșugăresc în propria locuință ◊ „N. stă câteva zile la cabana sa de lângă Câmpina unde va cosi și va bricola cum a făcut și vara trecută.” ♦ 2. (fig.) A pune cap la cap ◊ „Bricolând locuri comune despre poeții în discuție, C.T. adaugă de obicei numai poleiala. Frazele lui acoperă cu staniol lucitor improprietatea cea mai evidentă [...]” R.lit. 4 VIII 83 p. 9. ♦ 3. A aranja, a modela în scop de înșelăciune ◊ „[Ceaușescu] își bricola imaginea unui domnitor pământean, patriot și naționalist.” R.lit. 42/93 p. 2. ◊ „Instalarea lui Everac în fruntea Televiziunii echivalează [...] cu întoarcerea la perioada de dinainte de ’65, la cel mai curat dejism cu putință. Nu e nimic de mirare în asta, câtă vreme ideologia fedesenistă a fost bricolată în mințile sprintene ale lui Bârlădeanu și Brucan, oamenii de casă ai lui Ghiță Dej.” Curierul rom. III 93 p. 4, în Romanian Digest; v. și R.l. internaț. 4 VIII 94 (din fr. bricoler; DN3)