brichetare definitie

2 intrări

21 definiții pentru brichetare

bricheta vt [At: LTR2 / Pzi: ~ téz / E: brichetă] 1 A face brichete1. 2 A face brichete2 prin aglomerarea sau presarea materialelor mărunte sau pulverulente.
brichetáre sf [At: IOANOVICI, TEHN. 30, ap. DA ms / Pl: ~tări / E: bricheta] 1 Fabricare de brichete1 Si: brichetat1 (1). 2 Fabricare de brichete2 prin aglomerarea sau presarea materialelor mărunte sau pulverulente Si: brichetaj, brichetat1 (2).
brichétă2 sf [At: DA / E: fr briquette] 1 Bucată de combustibil, din praf de cărbune aglutinat și turnat în diferite forme. 2 (Îs) – furajeră Nutreț combinat, presat în mașini speciale.
BRICHETÁ, brichetez, vb. I. Tranz. A face brichete2 prin aglomerarea sau presarea materialelor mărunte sau pulverulente. – Din fr. briqueter.
BRICHETÁRE, brichetări, s. f. Acțiunea de a bricheta; brichetaj. – V. bricheta.
BRICHETÁ, brichetez, vb. I. Tranz. A face brichete2 prin aglomerarea sau presarea materialelor mărunte sau pulverulente. – Din fr. briqueter.
BRICHETÁRE, brichetări, s. f. Acțiunea de a bricheta; brichetaj. – V. bricheta.
BRICHETÁ, brichetez, vb. I. Tranz. A face brichete2 (de cărbune, de minereu etc.). (Refl. pas.) Pulberea de cărbune se brichetează prin simplă presare (la rece sau la cald) sau cu adăugare de gudron.
BRICHÉTĂ1, brichete, s. f. Mic aparat de buzunar pentru aprins țigările.
BRICHETÁ, brichetez, vb. I. Tranz. A face brichete2. – Fr. briqueter.
BRICHETÁRE, brichetări, s. f. Acțiunea de a bricheta.
brichetá (a ~) vb., ind. prez. 3 bricheteáză
brichetáre s. f., g.-d. art. brichetắrii; pl. brichetắri
brichetá vb., ind. prez. 1 sg. brichetéz, 3 sg. și pl. bricheteáză
brichetáre s. f., g.-d. art. brichetării; pl. brichetări
BRICHETÁRE s. brichetaj.
BRICHETÁ vb. I. tr. A face brichete (1). [< fr. briqueter].
BRICHETÁRE s.f. Acțiunea de a bricheta; brichetaj. [< bricheta].
BRICHETÁ vb. tr. a face brichete1 (1). (< fr. briqueter)
A BRICHETÁ ~éz tranz. (materiale mărunte sau pulverulente) A face brichete (prin presare); a comprima în formă de brichetă. /<fr. briqueter
BRICHETARE s. brichetaj. (~ cocsului.)

brichetare dex

Intrare: bricheta
bricheta verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: brichetare
brichetare substantiv feminin