Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

17 defini╚Ťii pentru briantin─â

briant├şn─â sf [At: DA / V: brilian~, brilan~ / Pl: ~ne / E: fr brillantine] 1 Produs cosmetic pentru ungerea p─ârului. 2 (├Änv) Praf mineral cu care se cur─â╚Ť─â vasele de aram─â.
briliant├şn─â sf vz briantin─â
BRIANT├ŹN─é s. f. Produs cosmetic gras, lichid sau de consisten╚Ťa unei paste, care serve╚Öte pentru a da str─âlucire p─ârului. [Pr.: bri-an-. ÔÇô Var.: briliantin─â s. f.] ÔÇô Din fr. brillantine.
BRILIANT├ŹN─é s. f. v. briantin─â.
BRIANT├ŹN─é s. f. Produs cosmetic gras, lichid sau de consisten╚Ťa unei paste, care serve╚Öte pentru a da str─âlucire p─ârului. [Pr.: bri-an- ÔÇô Var.: briliant├şn─â s. f.] ÔÇô Din fr. brillantine.
BRILIANT├ŹN─é s. f. v. briantin─â.
BRIANT├ŹN─é s. f. Produs cosmetic lichid s─âu ├«n form─â de past─â, parfumat, preparat din uleiuri sau gr─âsimi, care se ├«ntrebuin╚Ťeaz─â la ├«ngrijirea p─ârului. ÔÇô Pronun╚Ťat: bri-an-. ÔÇô Variant─â: briliant├şn─â (DUMITRIU, V. L. 78) s. f.
BRILIANT├ŹN─é s. f. v. briantin─â.
BRIANT├ŹN─é s. f. Produs cosmetic uleios, care serve╚Öte la ├«ngrijirea p─ârului. [Var.: briliant├şn─â s. f.] ÔÇô Fr. brillantine.
BRILIANT├ŹN─é s. f. v. briantin─â.
briant├şn─â (bri-an-) s. f., g.-d. art. briant├şnei
briant├şn─â s. f. (sil. bri-an-), g.-d. art. briant├şnei
BRIANT├ŹN─é s.f. Preparat cosmetic uleios ╚Öi parfumat, ├«ntrebuin╚Ťat la ├«ngrijirea p─ârului. [Pron. bri-an-, var. briliantin─â s.f. / < fr. brillantine].
BRILIANT├ŹN─é s.f. v. briantin─â.
BRIANT├ŹN─é s. f. preparat cosmetic uleios ╚Öi parfumat, folosit la ├«ngrijirea p─ârului. (< fr. brillantine)
BRIANT├ŹN─é ~e f. Produs cosmetic uleios ╚Öi parfumat, folosit pentru a da str─âlucire p─ârului. [G.-D. briantinei; Sil. bri-an-] /<fr. brillantine
briliantin─â f. 1. praf pentru cur─â╚Ťitul metalelor ╚Öi al sticlelor; 2. un fel de cosmetic compus din uleiu de ricin, glicerin─â ╚Öi spirt.

Briantin─â dex online | sinonim

Briantin─â definitie

Intrare: briantin─â
briantin─â
briliantin─â