brișcar definitie

9 definiții pentru brișcar

brișcár sm [At: ALECSANDRI, T. 1761 / V: (înv) bricicar / Pl: ~i / E: brișcă + -ar] 1 Fabricant de briște2. 2 Proprietar de briște2. 3 Birjar.
BRIȘCÁR, brișcari, s. m. Fabricant, negustor sau proprietar de briști; vizitiu la o brișcă2. – Brișcă2 + suf. -ar.
BRIȘCÁR, brișcari, s. m. Fabricant, negustor sau proprietar de briști; vizitiu la o brișcă2. – Brișcă2 + suf. -ar.
BRIȘCÁR, brișcari, s. m. (Rar) Fabricant, negustor sau proprietar de briști; vizitiu la o brișcă. Ce dîrdîi tu, mă brișcarule...? ALECSANDRI, T. I 217. – Variantă: (învechit) bricicár (pronunțat brici-car) (ALECSANDRI, T. 527) s. m.
BRIȘCÁR, brișcari, s. m. Fabricant, negustor sau proprietar de briști; vizitiu la o brișcă. – Din brișcă2 + suf. -ar.
brișcár (înv.) s. m., pl. brișcári
brișcár s. m., pl. brișcári
BRIȘCÁR ~i m. înv. 1) Meșter de briști. 2) Vânzător de briști. 3) Persoană care mâna caii la o brișcă. /brișcă + suf. ~ar
brișcar m. cel ce are o brișcă.

brișcar dex

Intrare: brișcar
brișcar substantiv masculin