Dicționare ale limbii române

2 intrări

7 definiții pentru brevilin

brevilín, ~ă smf [At: DEX2 / Pl: ~i, ~e / E: fr breviligne] Tip caracterizat antropologic prin trup și membre scurte și groase.
BREVILÍN, -Ă, brevilini, -e, s. m. și f., adj. (Tip constituțional uman) caracterizat prin trunchi și membre scurte și groase. – Din fr. bréviligne.
BREVILÍN, -Ă, brevilini, -e, s. m. și f. Tip constituțional, în antropologie, caracterizat prin trup și membre scurte și groase. – Din fr. bréviligne.
brevilín adj. m., s. m., pl. brevilíni; adj. f., s. f. brevilínă, pl. brevilíne
brevilín adj. m., s. m., pl. brevilíni; f. sg. brevilínă, pl. brevilíne
BREVILÍN, -Ă adj. (op. longilin) Care are membrele scurte; îndesat. [< fr. bréviligne, cf. lat. brevis – scurt, linea – linie].
BREVILÍN, -Ă adj. cu trup scund, robust, îndesat și membre scurte și groase. (< fr. bréviligne)

brevilin definitie

brevilin dex

Intrare: brevilin (adj.)
brevilin adjectiv
Intrare: brevilin (s.m.)
brevilin substantiv masculin