Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
Definiția cu ID-ul 325630:
A BREVETÁ ~éz tranz. (invenții, descoperiri etc.) A recunoaște în mod oficial (prin acordare de brevet); a patenta. /<fr. breveter
- sursa: NODEX 2002
- permalink
Brevetare dex online | sinonim
Brevetare definitie
