Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru breloc

brel├│c sn [At: DA / Pl: ~uri / E: fr breloque] 1 Obiect (de podoab─â) de care se poart─â at├órnate cheile. 2 Mic─â podoab─â sau amulet─â at├órnat─â de g├ót, la ceas sau la br─â╚Ťar─â.
BREL├ôC, brelocuri, s. n. Mic─â podoab─â sau amulet─â care se poart─â at├órnat─â la g├ót, la ceas sau la br─â╚Ťar─â; mic─â pies─â de care se prind cheile. ÔÇô Din fr. breloque.
BREL├ôC, brelocuri, s. n. Mic─â podoab─â sau amulet─â care se poart─â at├órnat─â la g├ót, la ceas sau la br─â╚Ťar─â. ÔÇô Din fr. breloque.
BREL├ôC, brelocuri, s. n. (Rar) Podoab─â de mic─â valoare (reprezent├«nd, de obicei, un animal sau un obiect ├«n miniatur─â), care se poart─â la g├«t (at├«rnat─â de o panglic─â sau de un l─ân╚Ťi╚Öor), la ceasornic, la br─â╚Ťar─â etc. Pietre pre╚Ťioase, brelocuri, Statui culcate pe socluri. BARANGA, V. A. 12.
BREL├ôK, brelocuri, s. n. Mic─â podoab─â care se poart─â la g├ót, la ceasornic sau la br─â╚Ťar─â (reprezent├ónd un animal sau un obiect ├«n miniatur─â). ÔÇô Fr. breloque.[1]
brel├│c s. n., pl. brel├│curi
brel├│c s. n., pl. brel├│curi
BRELÓC s.n. Podoabă purtată mai ales la ceasornic, la gât etc. [Pl. -uri. / < fr. breloque].
BRELÓC s. n. podoabă, amuletă purtată la ceas, la gât etc. (< fr. breloque)
BREL├ôC ~uri n. Podoab─â de dimensiuni mici, purtat─â la g├ót, la br─â╚Ťar─â sau la ceasornic. /<fr. breloque
breloc n. scule de mic─â valoare ce se leag─â de lan╚Ťul unui ceasornic.
*brel├│c n., pl. oace sa┼ş ur─ş (fr. breloque, f.) Bijuterie ma─ş mic─â purtat─â at├«rnat─â, m─âr╚Ťi╚Öor, mar╚Ť.

Breloc dex online | sinonim

Breloc definitie

Intrare: breloc
breloc substantiv neutru