Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 949179:

breb, brebi, s.m. – (zool.) Animal rozător; castor (Castor fiber). ♦ (top.) Brebeni, localitate (a.d. 1570), aparținând de comuna Cornești (Lăpuș); Breb, localitate (a.d. 1360) aparținând de comuna Ocna-Șugatag (Valea Cosăului). ♦ (onom.) Breb, nume de familie (DFN, 2007). – Din sl. bebrŭ (Miklosich, Cihac, DA, DEX, MDA); din vsl. bibrŭ, *bebrŭ (DELR); strat i.-e. (cf. rus. bobr, germ. Biber, lat. brebus).

breb definitie

breb dex