bravádă sf [At: DN3 / Pl: ~de / E: fr bravade] 1 Provocare cutezătoare. 2 Sfidare.

BRAVÁDĂ, bravade, s. f. Acțiune sau vorbă prin care bravezi pe cineva sau ceva; cutezanță, sfidare. – Din fr. bravade.

BRAVÁDĂ, bravade, s. f. Acțiune sau vorbă prin care bravezi pe cineva sau ceva; cutezanță, sfidare. – Din fr. bravade.

BRAVÁDĂ, bravade, s. f. Acțiune, gest sau vorbă prin care bravezi pe cineva sau ceva (de temut). – V. sfidare, desfidere.

BRAVÁDĂ, bravade, s. f. Acțiune sau vorbă prin care bravezi pe cineva sau ceva. – Fr. bravade.

bravádă s. f., g.-d. art. bravádei; pl. braváde

bravádă s. f., g.-d. art. bravádei; pl. braváde

BRAVÁDĂ s. v. sfidare.

BRAVÁDĂ s.f. Provocare cutezătoare; sfidare. [< fr. bravade].

BRAVÁDĂ s. f. acțiune, manifestare prin care se bravează; sfidare. (< fr. bravade)

BRAVÁDĂ ~e f. 1) Faptă sau vorbă prin care cineva sau ceva este bravat; sfidare. 2) Expunere fără rost la risc. /<fr. bravade

BRAVADĂ s. bravare, desfidere, sfidare, (înv.) desfid. (Un act de ~.)