Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

62 defini╚Ťii pentru brava

brav, ~ă [At: ALECSANDRI, P. II, 110/ Pl: ~e / E: fr brave] 1 a Viteaz. 2 sm (Îvr) Asasin plătit.
brav├í2 vi [At: NEGRUZZI, S. I, 289 / Pzi: ~v├ęz / E: fr braver] 1 A se ├«mpotrivi b─ârb─âte╚Öte unei primejdii. 2 A provoca (pe cineva) prin vorbe cutez─âtoare. 3 A se expune inutil unei primejdii Si: a sfida.
bráva1 i vz bravo
brávă sf [At: JAHRESBER. III, 314 / V: brauă / Pl: bravi / E: srb brava] (Reg) Broască a ușii.
br├ívo i [At: (a. 1799) BERTOLDO, ap. GCR / V: brava1, -s / E: it bravo] 1-3 Exclama╚Ťie de aprobare (total─â), de laud─â sau de apreciere (├«nso╚Ťit─â de aplauze) Si: excelent, minunat.
brav├│s i vz bravo
BRAV, -─é, bravi, -e, adj., s. m. 1. Adj. Viteaz, curajos, ├«ndr─âzne╚Ť. 2. S. m. (Rar) Asasin, t├ólhar (aflat de obicei ├«n slujba unui potentat) care teroriza ╚Öi omora pentru bani; spadasin pl─âtit. ÔÇô Din fr. brave, it. bravo.
BRAV├ü1, bravez, vb. I. Tranz. A ├«nfrunta b─ârb─âte╚Öte, viteje╚Öte (o primejdie). ÔÖŽ A se expune ├«n mod inutil unei primejdii. ÔÇô Din fr. braver.
BRÁVA2 interj. v. bravo.
BR├üVO interj. Exclama╚Ťie de aprobare (total─â), de laud─â sau de apreciere (├«nso╚Ťit─â de aplauze); foarte bine, excelent, minunat. [Var.: (pop.) br├íva, (├«nv.) br├ívos interj.] ÔÇô Din fr., it. bravo.
BRÁVOS interj. v. bravo.
BRAV, -─é, bravi, -e, adj., s. m. 1. Adj. Viteaz, curajos, ├«ndr─âzne╚Ť. 2. S. m. (Rar) Asasin, t├ólhar (aflat de obicei ├«n slujba unui potentat) care teroriza ╚Öi omora pentru bani; spadasin pl─âtit. ÔÇô Din fr. brave, it. bravo.
BRAV├ü1, bravez, vb. I. Tranz. A ├«nfrunta b─ârb─âte╚Öte, viteje╚Öte (o primejdie). ÔÖŽ A se expune ├«n mod inutil unei primejdii. ÔÇô Din fr. braver.
BRÁVA2 interj. v. bravo.
BR├üVO interj. Exclama╚Ťie de aprobare (total─â), de laud─â sau de apreciere (├«nso╚Ťit─â de aplauze); foarte bine, excelent, minunat. [Var.: (pop.) br├íva. (├«nv.) br├ívos interj.] ÔÇô Din fr., it. bravo.
BRÁVOS interj. v. bravo.
BRAV, -─é, bravi, -e, adj. Viteaz, curajos, ├«ndr─âzne╚Ť. Nainte, brav popor de coreeni, Ne-nvins─â-i cauza dreapt─â ce o aperi! FRUNZ─é, S. 40. ÔŚŐ (Substantivat) Chem bravii cu inima tare Ce ╚Ötiu spulbera st─âvilare. TOMA, C. V. 309.
BRAV├ü2, bravez, vb. I. Tranz. (Fran╚Ťuzism) A ├«nfrunta b─ârb─âte╚Öte (o primejdie), a se ├«mpotrivi f─âr─â fric─â; a se expune ├«n mod inutil unei primejdii. V. desfide, sfida. A brava moartea.
BRÁVA1 interj. v. bravo.
BR├üVO interj. Exclama╚Ťie care exprim─â aprobare, laud─â, apreciere (a jocului unui artist, a cuv├«nt─ârii unui orator, a vorbei sau a faptei cuiva); foarte bine, foarte frumos, minunat. Aplaudau din r─âsputeri, strig├«nd c├«t ├«i lua gura: bravo, Gherla╚Ö, a╚Öa, bravo! SAHIA, N. 66. Bravo! se auzir─â strig─âte. PAS, L. I 142. ÔŚŐ (Ironic) Bravo!... v─â duce╚Ťi ╚Öi m─â l─âsa╚Ťi ├«n mijlocul drumului, de v─â a╚Ötept un ceas. ALECSANDRI, T. 1047. ÔŚŐ (Substantivat) Atunci izbucni un bravo ie╚Öit din sute de piepturi. ÔÇô Variante: (├«nvechit) br├ívos (PAS, L. I 35, CARAGIALE, O. I 91), (popular) br├íva (CAMILAR, N. II 441, STANCU, D. 75, HOGA╚ś, DR. II 36) interj.
BRÁVOS interj. v. bravo.
BRAV, -─é, bravi, -e, adj. Viteaz, curajos, ├«ndr─âzne╚Ť. ÔÇô Fr. brave (<it.).
BRAV├ü2, bravez, vb. I. Tranz. A ├«nfrunta b─ârb─âte╚Öte, viteje╚Öte (o primejdie); a se expune ├«n mod inutil unei primejdii. ÔÇô Fr. braver.
BRÁVA1 interj. v. bravo.
BR├üVO interj. Exclama╚Ťie de aprobare, de laud─â sau de apreciere; foarte bine, foarte frumos, minunat. [Var.: (pop.) br├íva, (├«nv.) br├ívos interj.] ÔÇô Fr. bravo.
BRÁVOS interj. v. bravo.
brav1 adj. m., pl. bravi; f. brávă, pl. bráve
brav2 (asasin) (rar) s. m., pl. bravi
bravá (a ~) vb., ind. prez. 3 braveáză
brávo interj.
brav adj. m., s. m., pl. bravi; f. sg. brávă, pl. bráve
brav├í vb., ind. prez. 1 sg. brav├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. brave├íz─â
brávo interj.
BRAV adj. v. curajos.
BRAVÁ vb. 1. v. sfida. 2. v. înfrunta.
BRÁVĂ s. v. broască.
BR├üVO interj. 1. bine!, perfect!, (turcism ├«nv.) aferim!, ma╚Öala! (~! a╚Ťi jucat frumos!) 2. v. halal!
Brav Ôëá fricos, la╚Ö, ne├«ndr─âzne╚Ť
BRAV, -Ă adj. Viteaz, curajos. // s.m. Asasin, tâlhar (aflat de obicei în slujba unui potentat) care omora și teroriza pentru bani; spadasin plătit. [< fr. brave, it. bravo].
BRAV├ü vb. I. tr. A ├«nfrunta cu curaj (o primejdie). ÔÖŽ A se expune inutil (unei primejdii etc.); a sfida. [< fr. braver, it. bravare].
BRÁVA interj. v. bravo.
BR├üVO interj. Exclama╚Ťie care ├«nso╚Ťe╚Öte o aprobare total─â, aplauze frenetice; excelent, foarte bine. [Var. bravos, brava interj. / < fr., it. bravo].
BRÁVOS interj. v. bravo.
BRAV, -─é adj. viteaz, curajos, ├«ndr─âzne╚Ť. (< fr. brave)
BRAV├ü vb. tr. a ├«nfrunta cu curaj (o primejdie). ÔŚŐ a se expune inutil (unei primejdii etc.); a face pe grozavul, a sfida. (< fr. braver)
BR├üVO interj. (├«nso╚Ťind aplauze frenetice) excelent! foarte bine! minunat! (< fr., it. bravo)
brav (br├ív─â), adv. ÔÇô Viteaz, ├«ndr─âzne╚Ť. Fr. brave. ÔÇô Der. brava, vb., din fr. braver; bravur─â, s. f., din fr. bravoure, it. bravura; bravo, interj. (foarte bine!, ura!) din it. bravo, ├«n parte prin intermediul fr. bravo, cf. ngr. ╬╝¤Ç¤ü╬Č╬▓╬┐, tc., bg. bravo.
BRAV ~─â (~i, ~e) Care d─â dovad─â de b─ârb─â╚Ťie ╚Öi curaj; ├«ndr─âzne╚Ť; cutez─âtor; curajos; viteaz. /<fr. brave, it. bravo
A BRAV├ü ~├ęz 1. tranz. (primejdii) A dep─â╚Öi cu b─ârb─â╚Ťie; a ├«nfrunta f─âr─â fric─â. 2. intranz. A o face pe bravul; a manifesta ambi╚Ťia de a se eviden╚Ťia ca fiind viteaz. /<fr. braver
BR├üVO interj. (exclama╚Ťie de laud─â, de apreciere, care ├«nso╚Ťe╚Öte, de regul─â, aplauzele) Foarte bine; extraordinar; excelent. /<fr., it. bravo
brav a. și m. viteaz, voinic: bravi, teribili sub armele lor brave AL.
bravà v. 1. a înfrunta primejdii cu nepăsare; 2. a provoca sau a desfide pe cineva.
bravo! int. vorb─â ├«ntrebuin╚Ťat─â spre a ├«ncuraja sau aplauda. ÔĽĹ n. aplaus: eu spun ╚Öi altul bravuri ia PANN.
*brav, -─â adj. (fr. brave, d. it. bravo, care vine din tema germanic─â brad-, sued. brad, iute. GrS. 1937, 283). Barb. Viteaz.
*brav├ęz v. tr. (fr. braver). Barb. ├Änfrunt, sfidez: A brava periculu.
brav├│ interj. de aprobare sa┼ş de admira╚Ťiune (it. bravo, viteaz): Bravo, solda╚Ťi! VÔÇÖa╚Ťi luptat bine! ÔÇô ╚śi ironic, ca ╚Öi halal: bravo, n─ât─âr─âule! ÔÇô Pop. ╚Öi br├íva.
BRAV adj. curajos, cutez─âtor, d├«rz, inimos, ├«ndr─âzne╚Ť, ne├«nfricat, seme╚Ť, viteaz, (livr.) intrepid, petulant, temerar, (rar) b─ârbat, (├«nv. ╚Öi pop.) voinic, (├«nv.) hr─âbor, ne├«nfrico╚Öat. (S-a dovedit ~ ├«n lupt─â.)
BRAVA vb. 1. a desfide, a sfida. (~ moartea.) 2. a înfrunta, a sfida, (rar) a sfrunta. (~ cu curaj un pericol.)
brav─â s. v. BROASC─é.
BRAVO interj. 1. bine!, perfect!, (turcism ├«nv.) aferim!, ma╚Öala! (~! a╚Ťi jucat frumos!) 2. (peior.) halal! (~! a╚Öa rezultat!)
bravo Dup─â dic╚Ťionarele noastre, vine din it. bravo (DA, CADE, Scriban) sau din fr. bravo (DLRM: diferen╚Ťa de accent n-a re╚Ťinut aten╚Ťia autorului; DU ╚Öi TDRG nu dau etimologia). Apriori nu pare probabil ca un astfel de cuv├«nt, devenit de mult popular la noi, s─â fi venit direct din italian─â ╚Öi mai ales din francez─â. Nu ╚Ötiu de unde s-a luat obiceiul ca atunci c├«nd cineva ├«╚Ťi spune bravo s─â-i r─âspunzi bravo se zice la m─âgari, dar instinctul ├«mi spune ca e ceva oriental. Pe de alt─â parte, se neglijeaz─â existen╚Ťa variantelor brava (popular, cel pu╚Ťin ├«n Moldova) ╚Öi bravos (familiar), ambele, ce e drept, ├«nvechite ast─âzi. Brava e ├«nregistrat de TDRG ├«n expresia popular─â brava ╚Ťie, Nastasie (o cunosc ╚Öi eu din Moldova), la care adaug─â un citat din ÔÇ×╚śez─âtoareaÔÇŁ (tot din Moldova); alte exemple se g─âsesc ├«n DA ╚Öi ├«n DLRLC. Vezi ╚Öi Pitaru Hristache, Povestea mavrogheneasc─â, Bucure╚Öti, f.d., p. 48: Brava, Mavrogheni, brava, Altul ca tine mai sta-va? Bravos era folosit curent ├«n tinere╚Ťea mea. E ├«nregistrat ├«n DA, dup─â Caragiale, iar ├«n DLRLC, dup─â Ion Pas; varianta bravosu, ├«n DA, dup─â Gorjan. Bravissimo, atestat ├«n DA ╚Öi cunoscut mie ╚Öi din vorbire, este, evident, din italian─â. Dic╚Ťionarele nu-╚Öi fac nici o problem─â din existen╚Ťa variantelor. Brava mi se pare ne├«ndoios luat din ruse╚Öte, cum arat─â pronun╚Ťarea vocalei finale. Pentru bravo?, cheia ne-o d─â varianta bravosu, neglijat─â p├«n─â acum: este f─âr─â ├«ndoial─â gr. ╬╝¤Ç¤ü╬Č╬▓╬┐ ¤â╬┐ß┐Ž ÔÇ×bravo ╚ŤieÔÇŁ (formula cu care am tradus este desigur un calc dup─â greac─â). Suprimarea lui -u se explic─â poate din cauza dep─ârt─ârii accentului, dar poate ╚Öi prin confuzie cu articolul -u(l). C├«t prive╚Öte forma generalizat─â azi, bravo, ea are paralel─â ├«n gr. ╬╝¤Ç¤ü╬Č╬▓╬┐ ╚Öi ├«n bg. đ▒pađ▓o.
MIHAI BRAVU 1. Com. ├«n jud. Giurgiu, situat─â ├«n C├ómpia Burnas, pe dr. r├óului Neajlov, pe malul de SV al lacului Comana; 2.608 loc. (2000). Sta╚Ťie de c. f. Biserica Cuvioasa Parascheva (1884). 2. Com. ├«n jud. Tulcea, la poalele de NE ale Pod. Babadag, pe dr. r├óului Tai╚Ťa; 2.810 loc. (2000). Expl. de calcar ╚Öi porfir.

Brava dex online | sinonim

Brava definitie

Intrare: brav (adj.)
brav adjectiv
Intrare: brava
brava 1 vb. conjugarea a II-a grupa I verb tranzitiv
Intrare: bravo
brava 2 interj.
bravos
bravo
Intrare: brav─â
brav─â
Intrare: brav─â
brav─â substantiv feminin