Dicționare ale limbii române

4 definiții pentru branhi

branhi- vz branhio-
BRANHI- v. branhio-.
BRANCHI-, v. BRANHI-.
BRANHI- (BRANCHI-) „branhii”. ◊ L. branchiae „branhii” > fr. branchi-, engl. id. > rom. branhi- și branchi-. □ ~col (v. -col1), adj., care trăiește parazitar pe branhiile peștilor; ~fer (v. -fer), adj., care este înzestrat cu branhii; ~form (v. -form), adj., în formă de branhii.

Branhi dex online | sinonim

Branhi definitie

Intrare: branhi
branhi
branchi