brainstorming definitie

6 definiții pentru brainstorming

brainstorming sn [At: DN3 / E: eg brainstorming] Tehnică de stimulare a creativității individuale prin organizarea unor discuții libere pe o temă dată, în care fiecare spune ce-i trece prin minte.
BRAINSTORMING s. n. Tehnică pentru stimularea în grup a gândirii creatoare a indivizilor, bazată pe emiterea liberă de idei pentru rezolvarea unei probleme. [Pr.: bréĭnstorming] – Cuv. engl.
brainstorming (angl.) [pron. bréĭnstorming] (brain-) s. n.
BRÁINSTORMING s.n. (Psih.) Tehnică de stimulare dirijată a creativității individuale și mai ales a unor indivizi constituiți în grupe. [< engl. brainstorming].
BRÁINSTORMING [-STORMING] s. n. tehnică de lucru în colectiv, în procesul predării, având ca scop stimularea prin participarea liberă și spontană la discuții a tuturor membrilor unui grup. (< amer., fr. brainstorming)
brainstorming s. n. (anglicism) Reuniune în cadrul căreia fiecare participant propune soluții pentru rezolvarea unei probleme ◊ „Computerul-translator, controlând un fișier bilingv (franco-englez), a răspuns imediat la întrebarea ce este cuvântul «brainstorming», indicând conținutul a nouă fișe pe care le are în memorie.” R.l. 16 IX 75 p. 6 [pron. breinstórming] (din engl., fr. brainstorming; PR 1950; Th. Hristea în R.lit. 15 V 80 p. 9; DN3)

brainstorming dex

Intrare: brainstorming
brainstorming substantiv neutru
  • pronunție: engl. bréinstórming