Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru brahilogie

brahilog├şe sf [At: DEX2 / V: ~hiol ~ / Pl: ~ii / E: fr brachylogie] Tip de elips─â care const─â ├«n evitarea repet─ârii unui cuv├ónt exprimat anterior.
BRAHILOG├ŹE s. f. Tip de elips─â care const─â ├«n evitarea repet─ârii unui element al frazei exprimat anterior. ÔÇô Dup─â fr. brachyologie.
BRAHILOG├ŹE s. f. Tip de elips─â care const─â ├«n evitarea repet─ârii unui element al frazei exprimat anterior. ÔÇô Dup─â fr. brachyologie.
brahilog├şe s. f., art. brahilog├şa, g.-d. brahilog├şi, art. brahilog├şei
brahilog├şe s. f., art. brahilog├şa, g.-d. art. brahilog├şei; pl. brahilog├şi
BRAHILOG├ŹE s. v. brevilocven╚Ť─â.
BRAHILOG├ŹE s.f. (Lingv.) Elips─â const├ónd ├«n evitarea repet─ârii unui element al frazei exprimat anterior; brevilocven╚Ť─â. [Var. brahiologie s.f. / < fr. brachylogie, cf. gr. brachys ÔÇô scurt, logos ÔÇô vorbire].
BRAHILOG├ŹE s. f. elips─â const├ónd ├«n evitarea repet─ârii unui element al frazei, exprimat anterior; brevilocven╚Ť─â. (< fr. brachylogie)
BRAHILOG├ŹE s. f. (< fr. brachylogie, cf. gr. brachys ÔÇ×scurtÔÇŁ + logos ÔÇ×vorbireÔÇŁ): tip de elips─â care const─â ├«n evitarea repet─ârii unui element al frazei, exprimat anterior. B. este un exemplu de manifestare a tendin╚Ťei de economie ├«n exprimare; ea se bazeaz─â pe sub├«n╚Ťelegere ╚Öi pe suspensie. Astfel, ├«n suita de propozi╚Ťii ce urmeaz─â, care comport─â constituen╚Ťi identici, se suprim─â ace╚Öti constituen╚Ťi dup─â prima propozi╚Ťie, ob╚Ťin├óndu-se tipul de elips─â amintit: ÔÇ×Gura a ├«ncetat s─â mai vorbeasc─â, m├óinile s─â mai gesticuleze, picioarele s─â mai mearg─â, ochii s─â...ÔÇŁ; ÔÇ×C├ónd ai zor, nu pune m├óna pe topor, nici pe cu╚Ťit, c├ónd e╚Öti am─âr├ótÔÇŁ (Folclor); ÔÇ×Altul este al t─âu suflet. / Al╚Ťii ochii t─âi acumÔÇŁ (M. Eminescu); ÔÇ×- M─â, aici sunte╚Ťi a ╚Öaptea? ÔÇô Nu, donÔÇÖ sublocotenent, a opta, ├«mi r─âspund cinci odat─âÔÇŁ (Camil Petrescu); ÔÇ×Iarna, pe ghea╚Ť─â ╚Öi la s─âniu╚ÖÔÇŁ (Ion Creang─â).
BRAHI-1 ÔÇ×scurt, ├«ngustÔÇŁ. ÔŚŐ gr. brakhys ÔÇ×scurtÔÇŁ > fr. brachy-, engl. id., germ. id., it. brachi- > rom. brahi-. Ôľí ~bazie (v. -bazie), s. f., mers cu pa╚Öi anormal de mici; ~blast (v. -blast), s. n., lujer anual scurt, cu cre╚Ötere limitat─â; ~caul (v. -caul), adj., cu tulpina scurt─â; ~cefal (v. -cefal), adj., s. m., (persoan─â) care are craniul cu diametrele longitudinal ╚Öi transversal aproape egale; ~cefalie (v. -cefalie), s. f., constitu╚Ťia unei persoane brahicefale; sin. brahicranie; ~cer (v. -cer1), adj., s. n. pl., 1. adj., Care are coarne sau antene scurte. 2. s. n. pl., Subordin de insecte diptere, care se caracterizeaz─â prin antene scurte; ~cheilie (v. -cheilie), s. f., anomalie caracterizat─â prin scurtarea accentuat─â a uneia sau a ambelor buze; sin. microcheilie; ~clad (v. -clad), adj., cu ramuri scurte; ~corm (~korm) (v. -corm), adj., s. m. ╚Öi f., (persoan─â) cu trunchiul scurt; ~cran (v. -cran), adj., cu craniul mic; ~cranie (v. -cranie), s. f., brahicefalie*; ~dactil (v. -dactil), adj., cu degetele scurte; ~dactilie (v. -dactilie), s. f., malforma╚Ťie congenital─â caracterizat─â prin scurtimea exagerat─â a degetelor; ~drom (v. -drom), adj., (despre nerva╚Ťia frunzei) ├«ndreptat spre marginea organului, apoi curbat ╚Öi reticulat; ~falangie (v. -falangie), s. f., anomalie caracterizat─â prin falange anormal de scurte; ~fil (v. -fil2), adj., cu frunze foarte scurte; ~glosie (v. -glosie), s. f., limb─â anormal de scurt─â; ~gnat (v. -gnat), adj., cu maxilare anormal de scurte; ~gnatie (~gna╚Ťie) (v. -gnatie), s. f., anomalie congenital─â caracterizat─â prin dezvoltarea redus─â ├«n lungime a maxilei sau a mandibulei; ~grafie (v. -grafie), s. f., stenografie*; ~logie (v. -logie1), s. f., specie de elips─â care const─â ├«n evitarea repet─ârii unui element al frazei, exprimat anterior; sin. brahiologie; ~melie (v. -melie), s. f., malforma╚Ťie congenital─â, caracterizat─â prin dezvoltarea incomplet─â sau ├«n lungime a membrelor; sin. micromelie; ~metrop (v. metr/o-, v. -op), adj., (despre ochi) al c─ârui focar este situat ├«ntre infinit ╚Öi retin─â; ~metropie (v. metr/o-2, v. -opie), s. f., stare patologic─â a ochiului brahimetrop; ~morf (v. -morf), adj., s. m., (tip constitu╚Ťional) caracterizat prin trup ├«ndesat ╚Öi membre scurte; sin. brahitip; ~morfie (v. -morfie), s. f., stare caracterizat─â printr-o statur─â anormal de mic─â; ~odont (v. -odont), adj., ai c─ârui din╚Ťi au coroan─â scurt─â ╚Öi erup╚Ťie rapid─â; ~pnee (v. -pnee), s. f., respira╚Ťie scurt─â ╚Öi sacadat─â; ~pode (v. -pode), adj., s. n. pl., 1. adj., Cu picioarele sau cu pe╚Ťiolurile scurte. 2. s. n. pl., Clas─â de animale nevertebrate bentonice, exclusiv marine; ~pter (v. -pter), adj., cu aripile anormal de scurte; ~rahie (v. -rahie), s. f., coloan─â vertebral─â anormal de scurt─â; ~rinc (v. -rinc), adj., cu ciocul scurt; ~rinie (v. -rinie), s. f., anomalie congenital─â caracterizat─â printr-un nas foarte scurt; ~schelie (v. -schelie), s. f., dezvoltare insuficient─â a membrelor inferioare; ~stafilie (v. -stafilie), s. f., anomalie caracterizat─â printr-un arc alveolar scurt; ~stilie (v. -stilie), s. f., tip de heterostilie cu stile mai scurte dec├«t staminele; ~tip (v. -tip), adj., s. m., brahimorf*; ~ur (v. -ur), adj., cu coada scurt─â.
brahilogie1 (gr. brachys ÔÇ×scurtÔÇŁ ╚Öi logos ÔÇ×cuv├óntÔÇŁ, ÔÇ×vorbireÔÇŁ), figur─â care const─â ├«n scurtarea sau contragerea unit─â╚Ťilor enun╚Ťului prin sub├«n╚Ťelegere ╚Öi chiar elips─â (A): ÔÇ×C-am avut nunta╚Öi Brazi ╚Öi p─âltina╚Öi, Preo╚Ťi, mun╚Ťii mari, P─âs─âri, l─âutari, P─âs─ârele mii, ╚śi stele f─âclii.ÔÇŁ (Miori╚Ťa) Versurile subliniate sunt brahilogice, pentru c─â ele reprezint─â enun╚Ťuri cu predicatul ÔÇ×am avutÔÇŁ sub├«n╚Ťeles (ÔÇ×preo╚Ťi am avut mun╚Ťii mariÔÇŁ etc., ├«n care substantivele ÔÇ×preo╚ŤiÔÇŁ, ÔÇ×p─âs─âriÔÇŁ, ÔÇ×f─âcliiÔÇŁ, sunt, ca ╚Öi ÔÇ×nunta╚ÖiÔÇŁ, cu func╚Ťia de element predicativ suplimentar). Enun╚Ťul brahilogic se poate rezuma ╚Öi la o singur─â parte secundar─â de propozi╚Ťie: ÔÇ×De-ai aripi ╚Ťi le-ascunde, de-ai nimburi de asemeni.ÔÇŁ (T. Arghezi)
brahilogie2 (gr. brachys ÔÇ×scurtÔÇŁ+ logos ÔÇ×vorbireÔÇŁ), figur─â de compozi╚Ťie prin care se realizeaz─â o vorbire sau un discurs concis, folosindu-se maxime (sentin╚Ťe) sau proverbe (P): ÔÇ×... Na╚Öu-meu, P─âcal─â, era un om foarte de duh; avea r─âspuns la orice vorb─â. [...] Iat─â ce-mi zicea el: ÔÇô Fine! De vrei s─â tr─âie╚Öti bine ╚Öi s─â aibi ticn─â, s─â te sile╚Öti a fi totdeauna la mijloc de mas─â ╚Öi la coif de ╚Ťar─â, pentru c─â e mai bine s─â fii ├«n fruntea cozii dec├ót coada frun╚Ťii [antimetatez─â + epanadiploz─â]. ╚śezi str├ómb ╚Öi gr─âie╚Öte drept. Nu b─âga m├óna unde nu-╚Ťi fierbe oala, nici c─âuta cai mor╚Ťi s─â le iei potcoavele, c─âci pentru Behehe vei pierde ╚Öi pe Mihoho. Bate fierul p├ón─â e cald ╚Öi f─â tot lucrul la vremea lui.ÔÇŁ (C. Negruzzi) B. se mai nume╚Öte ╚Öi viciu de vorbire care face discursul obscur din cauza conciziei excesive.

Brahilogie dex online | sinonim

Brahilogie definitie

Intrare: brahilogie
brahilogie substantiv feminin