brăzdătură definitie

9 definiții pentru brăzdătură

brăzdătúră sf [At: DA / Pl: ~ri / E: brăzdat + -ură] 1 Brazdă (1). 2-3 Brăzdare (1-2). 4 (Pex) Adâncitură.
BRĂZDĂTÚRĂ, brăzdături, s. f. (Rar) Brazdă (1). – Brazdă + suf. -ătură.
BRĂZDĂTÚRĂ, brăzdături, s. f. (Rar) Brazdă (1). – Brazdă + suf. -ătură.
BRĂZDĂTÚRĂ, brăzdături, s. f. Brazdă (1). Trecînd ea prin brăzdăturile pe care le trăsese omul, a scos din desagă crapi... și i-a zvîrlit ici-colo. SADOVEANU, P. 117. Pe întinsul miriștilor uscate... brăzdăturile plugurilor se învîrteau ca niște petece negre pe o uriașă velință gălbuie. SANDU-ALDEA, U. P. 7.
BRĂZDĂTÚRĂ, brăzdături, s. f. Brazdă (1). – Din brazdă + suf. -(ă)tură.
brăzdătúră (rar) s. f., g.-d. art. brăzdătúrii; pl. brăzdătúri
brăzdătúră s. f., g.-d. art. brăzdătúrii; pl. brăzdătúri
BRĂZDĂTÚRĂ s. v. brazdă.
brăzdătu s. v. BRAZDĂ.

brăzdătură dex

Intrare: brăzdătură
brăzdătură substantiv feminin