Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

9 defini╚Ťii pentru br─ânuire

brănui vt [At: DA ms / Pzi: ~ esc / E: nct] A impregna cu grăsimi topite pieile tăbăcite, pentru a le face mai elastice, mai suple, mai rezistente și impermeabile.
BR─éNU├Ź, br─ânuiesc, vb. IV. Tranz. A impregna cu gr─âsimi topite pieile t─âb─âcite, pentru a le face mai elastice, mai suple, mai rezistente ╚Öi impermeabile ├«n vederea utiliz─ârii lor ├«n scopuri tehnice. ÔÇô Et. nec.
BR─éNU├Ź, br─ânuiesc, vb. IV. Tranz. A impregna cu gr─âsimi topite pieile t─âb─âcite, pentru a le face mai elastice, mai suple, mai rezistente ╚Öi impermeabile ├«n vederea utiliz─ârii lor ├«n scopuri tehnice. ÔÇô Et. nec.
BR─éNU├Ź, br─ânuiesc, vb. IV. Tranz. (├Än industria piel─âriei) A supune pielea t─âb─âcit─â (din care se fac curele de transmisie; unei opera╚Ťii de ├«mbibare cu seu topit la 80┬░. ÔÇô Variant─â: bren├│i vb. IV.
BR─éNU├Ź, br─ânuiesc, vb. IV. Tranz. A supune pielea t─âb─âcit─â (din care se fac curele de transmisie) unei opera╚Ťii de ├«mbibare cu seu topit la 80┬░.
BR─éNU├ŹRE, br─ânuiri, s. f. Ac╚Ťiunea de a br─ânui ╚Öi rezultatul ei.
br─ânu├ş (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. br─ânui├ęsc, imperf. 3 sg. br─ânui├í; conj. prez. 3 s─â br─ânui├ísc─â
br─ânu├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. br─ânui├ęsc, imperf. 3 br─ânui├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. br─ânui├ísc─â
BR─éNU├ŹRE (< germ.) s. f. Opera╚Ťie de impregnare cu gr─âsimi topite a pieilor t─âb─âcite pentru a le face mai elastice, mai rezistente ╚Öi hidrofobe, ├«n vederea utiliz─ârii lor ├«n scopuri tehnice.

Br─ânuire dex online | sinonim

Br─ânuire definitie

Intrare: br─ânui
br─ânui verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: br─ânuire
br─ânuire