brăilean definitie

17 definiții pentru brăilean

brăileán, ~ă [At: JIPESCU, O. 35 / Pl: ~eni, ~ ene / E: Brăila + -ean] 1 a Care este din Brăila. 2 a Care aparține Brăilei. 3-4 smf Persoană care s-a născut sau locuiește în Brăila. 5 (Reg) sm Vânt care bate în zona Brăilei. 6. sf (Reg) Plantă care crește pe la poalele munților și este întrebuințată în medicina populară. 7. sf (Reg) Dans popular nedefinit mai îndeaproape. 8. sf (Reg) Melodie după care se execută brăileana (7).
brăileáncă sf [At: DA / Pl: ~ce / E: Brăila + -eancă] 1-2 Brăileană (3-4). 3 (Bot; reg) Răchitan (Lythrum salicaria). 4 (Bot; reg) Jale de câmp (Salvia nemorosa). 5-6 Brăileană (7-8).
BRĂILEÁN, -Ă, brăileni, -e, s. m., adj. 1. S. m. Persoană originară sau locuitor din municipiul sau județul Brăila. 2. Adj. Care aparține municipiului sau județului Brăila ori brăilenilor (1), referitor la municipiul sau județul Brăila ori la brăileni. [Pr.: bră-i-] – Brăila + suf. -ean.
BRĂILEÁNCĂ, brăilence, s. f. 1. Femeie originară sau locuitoare din municipiul sau județul Brăila. 2. (Art.) Dans popular românesc asemănător cu hora, răspândit în zona Brăilei; melodie după care se execută acest dans. [Pr.: bră-i-] – Brăilean + suf. -că.
BRĂILEÁN, -Ă, brăileni, -e, s. m., adj. 1. S. m. Persoană născută și crescută în municipiul sau județul Brăila. 2. Adj., s. m. (Locuitor) din municipiul sau județul Brăila. [Pr.: bră-i-] – Brăila + suf. -ean.
BRĂILEÁNCĂ, brăilence, s. f. 1. Femeie născută și crescută în municipiul sau județul Brăila. ♦ Locuitoare din municipiul sau județul Brăila. 2. (Art.) Dans popular românesc asemănător cu hora, răspândit în jurul Brăilei; melodie după care se execută acest dans. [Pr.: bră-i-] – Brăilean + suf. -că.
brăiléan (bră-i-) adj. m., s. m., pl. brăiléni; adj. f. brăileánă, pl. brăiléne
brăileánca (dans) (bră-i-) s. f. art., neart. brăileáncă, g.-d. art. brăiléncii
brăileáncă (persoană) (bră-i-) s. f., g.-d. art. brăiléncei; pl. brăilénce
brăileán adj. m., s. m. (sil. bră-i-), pl. brăiléni; f. sg. brăileánă, pl. brăiléne
brăileánca (dans) s. f. art. (sil. bră-i-)
brăileáncă (persoană) s. f. (sil. bră-i-), g.-d. art. brăiléncei; pl. brăilénce
BRĂILEÁNCA s. art. v. coada-vacii, jale.
BRĂILEÁNCĂ s. v. răchitan.
brăileancă f. horă de Brăila.
brăileanca s. art. v. COADA-VACII. JALE.
brăileancă s. v. RĂCHITAN.

brăilean dex

Intrare: brăilean (adj.)
brăilean 1 adj. adjectiv
  • silabisire: bră-i-lean
Intrare: brăilean (s.m.)
brăilean 2 s.m. admite vocativul substantiv masculin
  • silabisire: bră-i-lean