brădioáră sf [At: DA ms / P: ~ di-oa ~ / P: ~ re / E: brad + -ioară] (Orn; reg) Ieruncă.

BRĂDIOÁRĂ, brădioare, s. f. (Ornit.) Ieruncă. [Pr.: -di-oa-] – Brad + suf. -ioară.

BRĂDIOÁRĂ, brădioare, s. f. (Ornit.) Ieruncă. [Pr.: -di-oa-] – Brad + suf. -ioară.

BRĂDIOÁRĂ, brădioare, s. f. Ieruncă. – Din brad + suf. -ioară.

brădioáră (ieruncă) (-di-oa-) s. f., g.-d. art. brădioárei; pl. brădioáre

brădioáră s. f. (sil. -di-oa-), g.-d. art. brădioárei; pl. brădioáre

BRĂDIOÁRĂ s. v. găinușă, ieruncă.

brădioară s. v. GĂINUȘĂ. IERUNCĂ.